Explozie a achiziţiilor de maşini noi

În primele nouă luni ale anului, în România au fost vândute 134.831 de autovehicule, cifră în creştere cu 20,2%, comparativ cu cea înregistrată în aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce la capitolul maşinilor second hand s-a înregistrat o scădere de 8,3%, până la 346.918 de exemplare.

Livrările de autovehicule noi au ajuns la 134.831 de unităţi, în creştere cu 20,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, din care 113.727 autoturisme (creştere cu 22,3%) şi 21.104 autovehicule comerciale (majorare cu 9,7%). Un segment distinct a fost cel al autovehiculelor electrice şi hibrid, despre care specialiştii afirmă faptul că România va înregistra, în acest an, cea mai mare creştere procentuală din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte achiziţiile.

În septembrie a fost consemnat un volum al livrărilor de 15.738 de unităţi (cea mai bună lună septembrie din ultimii 10 ani), cu 7,7% mai mult decât în luna similară din 2017. În continuare, în România, achiziţiile de autovehicule sunt realizate, în principal, de persoanele juridice, care acoperă 63% din totalul achiziţiilor. Pe de altă parte, numărul de autoturisme cumpărate de persoanele fizice (42.127 unităţi) este cu circa 29,3% mai mare decât cel aferent perioadei similare din 2017 (32.583 unităţi).

Dacia conduce topul vânzărilor

Topul pe mărci (autoturisme şi autovehicule comerciale) este condus de Dacia, cu 38.211 unităţi, urmată de Volkswagen (12.458), Ford (10.222), Renault (10.184) şi Skoda (9.923).
La autoturisme, ierarhia mărcilor are pe primul loc tot Dacia, cu 35.781 unităţi (31,5% cotă de piaţă), urmată de Volkswagen (11.191 unităţi, 9,8% ), Skoda (9.923 unităţi, 8,7%), Renault (8.681 unităţi, 7,6%) şi Ford (6.948 unităţi, 6,1%). Pe modele, cu cele 14.361 de unităţi vândute, Dacia Logan continuă să fie cel mai bine vândut model, fiind urmat de Dacia Duster, cu 8.868 unităţi, Dacia Sandero (7.781), Renault Clio (4.050) şi Skoda Octavia (3.906).

În funcţie de ţara de provenienţă a autoturismelor, situaţia se prezintă astfel: din România 30,8%, Germania 19,8%, Cehia 10,6%, Turcia 8,2% şi Spania 7,6%. În acest context, autoturismele din producţia autohtonă au înregistrat, în anul 2018, o creştere de 35,3%, comparativ cu anul anterior, în timp ce, maşinile din import au consemnat un salt de doar 17,3%.

Piaţa este dominată de motoarele pe benzină

În funcţie de tipul de combustibil, autoturismele cu motoare pe benzină continuă să fie majoritare, ajungând la o pondere de 60,6% din total, semnificativ mai mare (creştere cu 9,5%) faţă de cea pe care o aveau după aceeaşi perioadă din 2017, de 51,1%. Din primele cele mai vândute 10 mărci sau modele, şase mărci, respectiv opt modele au o pondere a vânzărilor cu motorizări pe benzină peste această medie (60,6%).
În ceea ce priveşte culorile preferate, alb şi gri domină în continuare cererea, acestea înregistrând o pondere de 28,5%, respectiv 23,6% din totalul preferinţelor. Urmează albastru, cu o cotă 16,9%, şi negru, cu 9,8%.

Creştere spectaculoasă a vânzărilor de autoturisme “verzi”

La capitolul autoturisme “verzi” (electrice şi hibride), ponderea vânzărilor în totalul raportat la nivel naţional este de 2,6%, superioară celei de anul trecut, când aceasta se situa la 1,9%.
Chiar dacă volumele sunt încă destul de mici, creşterea înregistrată pe segmentul celor electrice (full şi plug-in) este una semnificativă, de 165,6% (648 unităţi în 2018 faţă de doar 244 unităţi, în 2017 adică, de circa 2,5 ori mai multe comparativ cu 2017), în timp ce, pentru cele hibride, se înregistrează o creştere ceva mai modestă (cu 47,6%), dar pe un volum mult superior (2.274 unităţi în 2018, faţă de 1.541 unităţi în 2017).

Au scăzut vânzările de maşini “second-hand”

Categoria autoturismelor rulate prezintă, în septembrie, o scădere cu 15%, comparativ cu luna similară diun 2017. Astfel, numărul total de autoturisme second-hand înmatriculate în România a ajuns la 346.918 de unităţi, cu 8,3% mai mic decât cel corespunzător perioadei similare din 2017. De asemenea, a fost constatată o oarecare îmbunătăţire a vârstei autoturismelor rulate importate, ca urmare a creşterii volumului (cu27,3%) pe segmentul de vârstă sub 7 ani (mai puţin poluante) şi scăderi de circa 23,8% pe segmentul celor peste 12 ani.