Astăzi prăznuim Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul

Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul este prăznuită pe 29 august. Este ultima mare sărbătoare din anul bisericesc, pentru că pe 1 septembrie începe un nou an. Cititorilor ziarului nostru le împărtăşim cuvântul adresat cu ocazia sărbătorii de astăzi de Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei, arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului, mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului.

Apărați familia! ne strigă Sfântul Ioan Botezătorul martirizat pentru că a apărat familia

Pe 29 august sărbătorim tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, cel mai mare bărbat născut din femeie (Matei 11,11). De ce a fost martirizat acest om sfânt? Pentru că a apărat familia! Suntem datori mereu să ne aducem aminte de patimile care duc la destrămarea familiei și la prăbușirea societății noastre, dar, mai ales astăzi, când monstruozitățile de la Caracal sunt cunoscute de o lume întreagă.

Meditând la uciderea Sfântului Ioan Botezătorul, Părintele Ioanichie Bălan scria: „Trei păcate mari au dus la moartea Sfântului Ioan Botezătorul: desfrânarea, beția și jocul. Trei păcate uriașe macină viața cinstită, tinerețea, sănătatea și așezarea spirituală a creștinului și a familiei de astăzi. Și acestea sunt: desfrânarea, beția și abuzul de plăceri. Iar urmările lor le vedem cu toții” .

Regele Irod Antipa îi luase fratelui său soția. Trăiau în incest. Și Ioan Botezătorul nu putea să tacă: „Nu-ți este îngăduit să ții pe femeia fratelui tău” (Marcu 6, 18). Ea căuta prilejul potrivit ca să îl dea pe Ioan morții. Și prilejul s-a ivit. Regele Irod, sărbătorindu-și ziua de naștere, având invitați mulți, toți fiind înfierbântați de duhul alcoolului, fiica concubinei sale a dansat dezmățat, și el, cuprins de euforie senzuală, i-a promis că-i dă orice, până la jumătate regatul.

Ce i-a cerut tânăra? Sfătuită de mama sa, i-a cerut capul Sfântului Ioan! Acesta fiind întemnițat în subsolul palatului, i-a permis, deși ezita, știindu-l sfânt, să-l trimită pe temnicer imediat să-i taie capul. Părintele Ioanichie conchide: „Nu poate omul drept să rabde nedreptatea. Nu poate cel sfânt să tacă văzând fărădelegea. Nu poate un adevărat păstor să lase oile în prăpastie. Nu poate un bun preot să mănânce și să se veselească văzând pe fiii săi duhovnicești că zac în desfrânări, în beții și în tot felul de păcate” .

Cuvântul nostru ar putea părea demodat. Dar suntem datori să vorbim văzând așa de multă delăsare morală, așa de multe divorțuri, prea multe divorțuri! Nu este destul să vorbim, ci trebuie să acționăm. Dar în asemenea situații, cum zice Părintele Rafail Noica, nici nu știi ce să faci!

Familia, școala și Biserica să-și dea mâna și să avem grijă de tineri. Să nu ajungă în situația Alexandrei și a Luizei. De ele și de părinții lor ni se rupe sufletul.

De treizeci de ani se face religie în școli. Se mai face, unde se face, catehizație și la biserică. Care este eficiența?! Sigur că nu renunțăm la ele, ci ne punem problema să le facem bine.

La vremea sa, se problematiza și Octavian Goga: „Nu găsiți că ar trebui făcut ceva pentru a ne salva tineretul, dându-i dascăli luminați, care în școlile secundare să-i învețe credința în Dumnezeu, și preoți cu guri de aur care să cuvânteze acolo în centrele studențimii noastre universitare? Fiindcă așa cum suntem astăzi, noi nu știm ce vrem și nici nu știm unde mergem” .

Și apoi familiei, școlii și Bisericii să li se asocieze și statul pentru că, pe viitor, acești tineri vor duce steagul înainte. 

† ANDREI
Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului și Mitropolit al Clujului, Maramureşului și Sălajului