Febra denga şi chikungunya, în curând endemice în Europa

Febra denga şi chikungunya ar putea deveni boli endemice în Europa din cauza încălzirii climei globale, care favorizează răspândirea ţânţarului-tigru, un vector acestor maladii, alături de urbanizare şi de deplasările umane, a avertizat un studiu publicat joi în revista Lancet Planetary Health, relatează AFP.

În prezent, 4 miliarde de persoane din 129 de ţări sunt expuse la riscul potenţial de a contracta febra denga sau chikungunya, două boli prezente mai ales, până acum, în ţările tropicale şi subtropicale şi ai căror vectori principali sunt Aedes aegypti (ţânţarul-febrei-galbene) şi Aedes albopictus (ţânţarul-tigru-asiatic).

Extinderea spre nord a zonei marcate de prezenţa ţânţarului-tigru este favorizată de încălzirea climei: cu cât este mai cald, cu atât ciclul său de dezvoltare se scurtează, în timp ce viteza de multiplicare a virusului în insectă creşte sub efectul temperaturii.

Studiul publicat joi analizează, pentru prima oară, legăturile dintre riscul de epidemii de febra denga şi de chikungunya în Europa şi numeroşi factori din ultimii 35 de ani, precum clima, mediul înconjurător, condiţiile de viaţă socio-economice, demografia şi datele entomologice.

De acum înainte, în zonele în care ţânţarul-tigru s-a stabilit deja, ar putea să treacă un singur an între două epidemii de febra denga sau de chikungunya, „probabil din cauza unei evoluţii a condiţiilor climatice”, iar această recurenţă „este consolidată de frecvenţa deplasărilor umane”, arată autorii noului studiu.

Studiul notează că zonele în care cheltuielile medicale pe cap de locuitor sunt mai ridicate sunt în acelaşi timp zonele pentru care a fost calculat un risc mai mare de epidemie, sugerând că numărul de cazuri este mai bine detectat acolo unde monitorizarea a fost consolidată.
Potrivit prognozelor efectuate în cadrul noului studiu, în anii 2060, riscul epidemiologic ar putea fi de cinci ori mai mare decât în perioada 1990-2024.