Într-o expoziţie unică la Muzeul de Artă Cluj-Napoca „Aurul şi argintul antic al României”

 WP_20150204_022FASCINANTA CIVILIZAŢIE A METALELOR PREŢIOASE pe teritoriul României – un subtitlu potrivit pentru evenimentul expoziţional itinerant găzduit, începînd de miercuri seara, cînd a avut loc vernisajul oficial, de Muzeul de Artă din Cluj-Napoca (MACN). Iniţiativa acestui proiect muzeografic de anvergură naţională, organizat sub înaltul patronaj al Ministerului Culturii, unul dintre cele mai complexe demersuri de acest fel realizate la noi în ultimul sfert de veac, a aparţinut Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR) din Bucureşti, Directorului General al instituţiei, dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu. La materializarea proiectului, o contribuţie substanţială au adus şi cele 31 de muzee de arheologie şi istorie din ţară, între care Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca deţine un loc privilegiat.

Pornind de la o selWP_20150204_009ecţie de peste 1000 piese arheologice din metale preţioase de o deosebită valoare istorică, estetică şi simbolică, adevărate „perle ale Coroanei” patrimoniului cultural naţional al României, expoziţia „Aurul şi argintul antic al României” propune o impresionantă incursiune istorică, ce acoperă o perioadă de peste 6000 de ani, situată între Eneolitic şi Antichitatea Tîrzie, din mileniul al V-lea a.Chr. pînă în secolul al VII-lea p.Chr.

De o diversitate impresionantă, podoabele, accesoriile vestimentare, armamentul de paradă, vesela de ceremonie sau monedele aflate în expunere se remarcă, în mod excepţional, prin raritatea înregistrată pe teritoriului ţării noastre sau al regiunii sud-est europene, multe dintre ele fiind unicate la nivel mondial. Ilustrare a multitudinii de forme de prelucrare/prezentare a metalelor nobile, oWP_20150204_044 parte însemnată a acestor capodopere majore ale orfevrăriei pre- şi protoistorice sau de epocă clasică, toate descoperite de-a lungul ultimelor două secole pe teritoriul României, compune astăzi renumitul ansamblu al artefactelor expoziţiei permanente „Tezaur Istoric” din cadrul MNIR din Bucureşti: brăţările regale polispiralice de aur de la Sarmizegetusa Regia, Tezaurul de la Pietroasa (com. Pietroasele, jud. Buzău), binecunoscut publicului sub numele de „Cloşca cu puii de aur”, ansamblurile princiare getice de la Agighiol (jud. Tulcea) şi Peretu (jud. Teleorman) sau piese ale unor vestite complexe ale Evului Mediu Timpuriu găsite în imediata apropiere a Clujului, inventarele princiare de la Apahida sau tezaurul de la Cluj-Someşeni.

Expoziţia „Aurul şi argintul antic al României” aduce aurul şi argintul din zona spectacularului într-o desfăşurare cronologică pe şase şase secţiuni care structurează circuitul expoziţional, contextualizînd fiecare obiect în parte şi încadrîndu-l în epoca sa: „Eneolitic”, „Epoca Bronzului şi prima epocă a Fierului”, „Cultura getică preclasică”, „Cultura geto-dacică clasică”, „Perioada romană”, „Antichitatea Tîrzie şi Evul Mediu TimpWP_20150204_030uriu”. Expunerea este mult îmbogăţită prin prezenţa textelor şi a ilustraţiei panourilor explicative (fotografii ing. Marius Amarie; design expoziţie dr. Virgil Apostol), care caută să retraseze reperele „biografice” esenţiale ale pieselor antice expuse. De la încadrarea în epocă şi prezentarea condiţiilor de descoperire, demersul curatorial (autor dr. Rodica Oanţă-Marghitu, coordonatorul secţiei Cabinet Numismatic şi Tezaur istoric din cadrul MNIR) migrează semnificativ spre evidenţierea ingeniozităţii tehnologice şi a forţei creatoare a străvechilor orfevrii, cu conturarea mediului favorizant, a rolului funcţional sau a dimensiunii pur simbolice şi estetice cu care au fost învestite toate aceste obiecte.

Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT) figurează în expunere cu 61 de obiecte arheologice de o valoare inestimabilă, care recompun succint, dar sugestiv, un generos palier cronologic, cuprins între perioada mijlocie a epocii Bronzului şi Antichitatea Tîrzie sau Evul Mediu Timpuriu. Piesele aparţinînd epocii Bronzului, aflate în patrimoniul MNIT, sînt reprezentative pentru perioada mijlocie (1900-1500 a.Chr) şi cea tîrzie (1500-1100 a.Chr). Din prima perioadă poate fi admirată o minunată brăţară torsionată de aur, avînd capetele spiralate, iar pentru cea de a doua – două diademe din aur, lucrate dintr-o bară cu profil rotund, avînd la fiecare capăt cîte două frunze lanceoloate. Din epoca dacică, muzeul clujean prezintă, alături de piese disparate descoperite pe teritoriul Transilvaniei, şi tezaurele dacice din argint de la Sărmăşag (jud. Sălaj) şi Cojocna (jud. Cluj). În ceea ce priveşte tezaurul dacic de la Cojocna (sfîrşitul sec. II – prima jumătate a sec. I a.Chr), acesta este alcătuit din trei fibule cu noduri, dintre care două pereche, un colier lanţ cu pandantive şi un fragment dintr-o brăţară polispiralică din argint. Din Epoca Migraţiilor, MNIT prezintă un splendid inventar funerar al unei „prinţese” gepide descoperit în anul 2007, cu ocazia construirii ansamblului comercial Polus-Center din comuna Floreşti (jud. Cluj). Mormîntul conţinea aproape în totalitate obiecte din aur, lucrate cu mare fineţe: piese de port şi podoabe (cercei cu cap poliedric ajurat, un colier format din nouă pandantive ornamentate cu granate roşii – almandine). Sînt expuse şi piese provenite din tezaurele Evului Mediu Timpuriu sau ale Antichităţii Tîrzii, precum şi cele descoperite la Apahida şi Cluj-Someşeni. Toate cele de mai sus se numără printre cele mai semnificative exponate provenite din colecţiile acestui muzeu, instituţie care a contribuit, de altfel, cu cel mai mare număr de piese la această expoziţie.

***

Vernisajul oficial de miercuri seara, de la Muzeul de Artă, a fost precedat de o conferinţă de presă, desfăşurată în prezenta ministrului Culturii, E.S. dr. Ioan Vulpescu, a dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, Director General al MNIR, coordonatorul expoziţiei, a d-nei dr. Carmen Ciongradi – director al MNIT Cluj-Napoca, a curatorului dr. Rodica Oanţă-Maghitu şi a CŞ. I. dr. Lucian Nastasă-Kovács, Managerul Muzeului gazdă.

După introducerea în temă, cu prezentarea detaliată a importanţei unui asemenea eveniment expoziţional, dar şi a implicaţiilor curatoriale, logistice şi financiare pe care le presupune (inclusiv asigurările şi cheltuielile de transport şi securitate pentru itinerarea în 12 oraşe din ţară, cheltuieli totale în valoare de 1 milion lei), făcută de dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, ministrul Culturii, dr. Ioan Vulpescu, a subliniat faptul că în domeniul culturii este nevoie de construcţie, de obiective strategice, iar cultura să devină un element de unitate şi de afirmare. „Dacă este ceva care uneşte, acel lucru trebuie să fie cultura. Dacă înainte de 1989 spuneam că rezistenţa prin cultură, mai cu seamă în anii ‘80, în anii negri ai comunismului, a fost un lucru extrem de important pentru noi, ca naţiune, cred că a sosit momentul să ne afirmăm prin cultură, să reafirmăm că, pînă la urmă, cultura este un obiectiv strategic. Cred că trebuie schimbată în România percepţia asupra domeniului culturii. M-aş bucura ca la finele acestui mandat să schimbăm rolul culturii din basm, să nu mai fie asemeni Cenuşăresei. Cultura aduce mult mai mulţi bani decît îi alocăm şi nu putem cere să producă dacă nu o susţinem. Unul dintre lucrurile care nu au funcţionat a fost lipsa de continuitate, or în domeniul culturii vorbim despre construcţie şi aceasta cere timp. La 25 de ani după Revoluţie cred că ar fi utilă o strategie naţională în domeniul culturii, cîteva obiective strategice pe care să le urmăm, dincolo de schimbările politice inerente…”

Michaela BOCU

m.bocu@ziarulfaclia.ro

***

Expoziţia „Aurul şi argintul antic al României” va fi deschisă publicului pînă în 22 martie 2015 şi va putea fi vizitată de luni pînă duminică inclusiv, între orele 10-19, cu ultima intrare la ora 18:15.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.