Producătorii de medicamente generice reclamă creșterea taxei clawback

medicamenteAsociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) solicită Guvernului verificarea datelor Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), în urma creșterii nejustificate a cuantumului taxei clawback în ultimul trimestru al anului 2014.

„Este nevoie de intervenția Corpului de Control al Primului Ministru pentru verificarea imediată a activității CNAS în condițiile în care creșterea coeficientului „p” din calculul taxei clawback la 25% în trimestrul 4 al anului 2014, cel mai mare nivel calculat pînă în prezent, nu este corelată în niciun fel cu cu datele interne ale companiilor privind creșterea consumului de medicamente. Mai mult, la nivelul anului 2014 creșterea coeficientului „p” este de circa 50% față de 2013, fapt care nu poate fi explicat prin creșterea consumului,” afirmă Dragoș Damian, președintele APMGR.

Conform unui comunicat al APMGR, coeficientul „p” a crescut la 25,23% în ultimul trimestru al anului trecut față de numai 20,92% în trimestrul al treilea. Asociaţia susţine că efectele acestei creșteri a taxei clawback la un nivel nesustenabil vor fi catastrofale atât pentru pacienți, cît și pentru producătorii de medicamente generice, deoarece ritmul de dispariție al medicamentelor cu preț accesibil se va accentua, iar restructurările în industria locală de producție de medicamente se vor înmulți. În comunicat se afirmă că nivelul ridicat al taxei clawback a forțat producătorii de medicamente generice să disponibilizeze anul trecut peste 300 de angajați, a determinat o scădere a producției destinate pieței interne cu circa 10%, și a generat amînarea unor investiții în facilități de producție. Din 2011, de cînd a fost introdusă taxa clawback, au dispărut de pe piață peste 1.300 de medicamente, iar 888 dintre acestea costau mai puțin de 50 de lei şi 45% erau fabricate în România.

„Ne confruntăm cu un adevărat sabotaj la adresa investitorilor în industria farma și la o lipsă totală de responsabilitate a autorităților competente care asistă la distrugerea unei industrii strategice pentru economia României și la privarea pacienților români de accesul la tratamente farmaceutice accesibile. Dacă nu vor exista schimbări serioase în finanțarea sistemului de sănătate și în modul de calcul al taxei clawback, previziunile pentru 2015, mai ales după actualizarea listei de medicamente compensate cu noi molecule, sunt sumbre pentru medicamentele generice”, a mai afirmat Damian.

APMGR a semnalat ceea ce consideră deficienţe majore ale mecanismului de aplicare al taxei clawback. Unul dintrte acestea este acela că producătorii de medicamente generice sînt obligați să plătească pentru adaosurile distribuitorilor și farmaciștilor, întrucît taxa clawback se calculează la prețul de raft al medicamentelor, care include peste prețul de producător și adaosurile comerciale. De semenea, Asociaţia reclamă menținerea greșelilor de raportare semnalate de companii CNAS și lipsa de transparență în privința modului de calcul al taxei. Producătorii de medicamente mai contestă menținerea în baza de calcul a taxei clawback a medicamentelor achiziţionate în spitale care se decontează de două ori, spitalele fiind finanțate de CNAS. Nu în ultimul rînd este reclamată existența unor fraude și a medicamentelor falsificate, ceea ce determină creșterea artificială a taxei clawback, precum şi menținerea unor prețuri mult peste cele din restul UE pentru cele mai decontate 50 de medicamente, ceea ce conduce la creșterea taxei clawback.

Asociaţia solicită implementarea imediată a unui calcul diferențiat al taxei clawback pentru medicamentele generice, bazat pe introducerea unei proporții de maximum 65% în calculul procentului „p” din formula clawback.

APMGR este o organizație indepedentă, ale cărei companii membre au capacități de producție în București, Baia-Mare, Cluj-Napoca, Tîrgu-Mureș și Timișoara, unde peste 8.000 de angajaţi produc 1.500 de medicamente generice care acoperă toate clasele terapeutice, de la produse antireumatice și antialergice, pînă la produse oncologice. Asociaţia reprezintă principalele companii producătoare de medicamente generice din România – Actavis, AC Helcor, B. Braun Medical, Biofarm, Dr. Reddy’s, Desitin Pharma, Egis, Fresenius Kabi, Gedeon Richter, Glenmark Pharmaceuticals, Infomed Fluids, Krka, Labormed, Magistra CC, Medochemie, Sandoz, Terapia-Ranbaxy, Teva şi Zentiva – care contribuie cu circa 1,5% la PIB-ul României.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.