Lt. col. Ion MOLDOVAN, inspector şef ISU „Avram Iancu”: Construirea centrului de instruire pentru situaţii de urgenţă, la Beliş, este imperios necesară

Pentru cei de la ISU, la fel ca şi pentru medicii urgentişti, construirea centrului de instruire pentru situaţii de urgenţă, odată cu înfiinţarea subunităţii de pompieri şi SMURD, la Beliş, este imperios necesară – consideră lt. col. Ion Moldovan, inspector şef ISU „Avram Iancu”.

„Avem nevoie o bază unde să putem pregăti oamenii pentru TOATE situaţiile de urgenţă. Ceea ce facem noi în momentul de faţă, acea pregătire zilnică cu fiecare tură, în subunităţi, nu este foarte eficientă, avînd în vedere spaţiile restrînse, avînd în vedere că nu avem o dotare corespunzătoare, pentru pregătire, în subunităţi. Şi atunci, sincer, şi eu, şi noi, toţi, personalul ISU Cluj, ne dorim ca proiectul acestui centru, de la Beliş, să se finalizeze cît mai repede” – declară, în interviul acordat ziarului Făclia, inspectorul şef ISU „Avram Iancu”, lt. col. Ion Moldovan.

 – Ne-am oprit, în prima parte a dialogului nostru, la accidentul aviatic din Apuseni. Dacă tot aţi adus vorba despre acest eveniment tragic, trebuie să revin şi eu asupra unui proiect lansat, cel puţin ca idee, după acest accident. Este vorba de subunitatea de pompieri şi SMURD de la Beliş şi de centrul de instruire pentru situaţii de urgenţă, din aceeaşi localitate.

Pînă la accident, eram doar trei sau patru oameni care credeam în necesitatea înfiinţării unei, ziceam noi, substaţii de ambulanţă, la Beliş. Era dr. Simu, de la Serviciul de Ambulanţă Judeţean Cluj, era primarul Viorel Crainic, era, poate, dr. Golea şi…. eu, ziaristul care văzusem prea multă suferinţă şi neputinţă, acolo.

După accidentul aviatic din Apuseni, toată lumea a fost de acord că înfiinţarea unei subunităţi de pompieri şi SMURD, la Beliş, nu e un moft, ci e o necesitate. Sub emoţia evenimentului s-au făcut atunci promisiuni peste promisiuni, unele de-a dreptul fanteziste. Conform declaraţiei de atunci a unui reprezentant al administraţiei locale, sediul subunităţii de pompieri şi SMURD de la Beliş ar fi trebuit să fie gata de mult, şi în stare de funcţionare.

În februarie va fi un an de la lansarea acelui proiect care, deşi acceptat unanim ca o necesitate absolută, rămîne oarecum într-un nor de ceaţă. Am publicat, de curînd, opiniile şi precizările primarului comunei Beliş, dl Viorel Crainic, şi medicului-şef UPU-SMURD, dr. Adela Golea, asupra acestui proiect. Dvs coordonaţi proiectul de la Beliş, astfel că este obligatorie de ştiut şi opinia dvs. Şi, de asemeni, trebuie să vă întreb şi pe dvs care este stadiul proiectului. 

– Întîi, trebuie să vă dau dreptate în ceea ce priveşte necesitatea înfiinţării unei subunităţi de pompieri şi SMURD la Beliş şi a unui centru de pregătire pentru situaţii de urgenţă. Acest centru, de la Beliş, va veni în completarea centrului de formare în acordarea primului ajutor medical, care este aici, în curte la ISU.

– Dr. Simu şi dr. Golea au explicat de ce este important un astfel de centru din punctul dînşilor de vedere. Din punctul dvs de vedere, de ce este nevoie de un centru de pregătire pentru situaţii de urgenţă?

– Este nevoie pentru a pregăti în fiecare zi oamenii. Este nevoie să existe o bază unde să putem pregăti oamenii pentru TOATE situaţiile de urgenţă. Ceea ce facem noi în momentul de faţă, acea pregătire zilnică cu fiecare tură, în subunităţi, nu este foarte eficientă, avînd în vedere spaţiile restrînse, avînd în vedere că nu avem o dotare corespunzătoare, pentru pregătire, în subunităţi. Şi atunci, sincer, şi eu, şi noi, toţi, personalul ISU Cluj, ne dorim ca proiectul acestui centru, de la Beliş, să se finalizeze cît mai repede.

M-aţi întrebat care este stadiul. Pînă în prezent s-a finalizat proiectul întocmit de arhitecţi, în sensul că ştim cum va arăta sediul subunităţii de pompieri şi SMURD şi cel al centrului de instruire, cînd vor fi gata. La acest proiect a lucrat o firmă de arhitectură din Cluj, şi noi. Noi, deoarece noi ştim cel mai bine ce vrem să facem acolo şi ce ne trebuie, ca să putem face ceea ce ne-am propus.

– Adică?

– Vrem să facem la Beliş o subunitate de pompieri şi SMURD căreia să-i alocăm un raion de intervenţie specific zonei de munte de acolo, în care să fie inclusă partea de prim ajutor medical, în sensul dotării şi alocării unei ambulanţe şi a altor mijloace specifice zonei muntoase, pentru intervenţii în situaţii de urgenţă.

Pe lîngă această subunitate de intervenţie, am prevăzut în proiect, separat, un centru, adică o clădire în care să fie detaşaţi oamenii pentru pregătire. În primă fază am gîndit această clădire cu un spaţiu de odihnă pentru oameni, un spaţiu de training, şi spaţii de instruire efectivă, atît afară, cît şi în interior. Cînd am gîndit aceste spaţii de instruire am avut în vedere toate aspectele cu care se confruntă un om care lucrează în serviciile de urgenţă: scafandrerie, intervenţii în spaţii înguste, salvarea persoanelor de sub dărîmături, din locuri abrupte, înguste etc. Pe lîngă acestea, am gîndit şi un simulator pentru incendii, pentru a vedea cum anume face faţă persoana care intervine într-o astfel de urgenţă şi a o pregăti cum să intervină, cum să întîmpine flacăra, cum să o stingă ş.a.m.d. Este un modul văzut în afară şi văzut şi la noi, la Suceava.

Eu, personal, am fost cu doi colegi în Olanda, unde am văzut un model de astfel de poligon de pregătire foarte bine pus la punct. Avem promisiunea că olandezii ne vor ajuta în proiectul nostru în ceea ce priveşte concepţia, în ceea ce priveşte documentaţia şi tot ceea ce înseamnă lucrul şi abordarea pregătirii în acest centru.

Din punctul nostru de vedere, al celor de la ISU, este imperios necesară construirea acestui centru şi înfiinţarea unei subunităţi, la Beliş. Noi vrem să acoperim toată zona respectivă pentru că, aşa cum aţi văzut şi dvs, la intervenţia din 2014, din Apuseni, am avut unele probleme în ceea ce priveşte ajungerea la locul accidentului, orientarea în teren: şi asta nu atît datorită nouă, cît datorită informaţiilor transmise din toate părţile.

– Am fost la Beliş cînd s-a ales terenul pe care se vor construi cele două sedii, al subunităţii şi al centrului de instruire. Am remarcat că primul lucru care l-a interesat pe comandantul de atunci al ISU Cluj, col. Ungur, a fost dacă există condiţii pentru ca un elicopter să poată ateriza acolo. În actuala fază a proiectului aţi inclus şi amenajarea unei platforme de aterizare pentru elicoptere?

– Au fost discuţii în ceea ce priveşte acest aspect. Din păcate însă, această platformă ar fi presupus o cheltuială suplimentară foarte mare, care ar fi ridicat mult costul proiectului. Pe de altă parte, nici nu este foarte indicat să aterizeze elicopterul acolo. Noi am rămas înţeleşi să găsim un loc în apropiere, un teren mai mare, unde, atunci cînd va veni elicopterul după victimă, vor putea fi prezente toate forţele.

– Să înţeleg că s-a păstrat, s-a rezervat un teren în apropiere, pe care să poată ateriza, la nevoie, elicopterul? Un teren care, atunci cînd vor fi fonduri, să poată fi şi amenajat?

– Da, sigur, ne-am gîndit şi la aspectul acesta, avînd în vedere că zona este în plină dezvoltare, că este posibil  ca acolo să se contruiască o pîrtie de schi, zona turistică să se mărească.

– Ce urmează, în ce priveşte acest proiect?

– Urmează partea de finanţare. Din punctul meu de vedere, partea de finanţare este, sau va fi, în sarcina autorităţilor locale, a celor cinci comune care s-au unit într-o asociaţie, în speţă a primarului Viorel Crainic. Şi sînt convins că dl primar se va zbate să găsească o sursă de finanţare pentru acest proiect. Este un proiect foarte bun pentru zona respectivă şi, de altfel, pentru judeţul Cluj.

Şefii mei de la Bucureşti ştiu despre acest proiect şi o să-l prezentăm şi d-lui ministru Arafat în detaliu. Sînt convins că şi dînsul ne va sprijini, avînd în vedere că şi optica Inspectoratului General este de a se construi astfel de centre de instruire, în ţară.

Sub aspectul finanţării, nu cred că acest proiect presupune un cost prea mare pentru Cluj.

– Primarul Viorel Crainic spunea că valoarea proiectului echivalează cu costul a 6-7 km de drum asfaltat. Ceea ce, cred eu, nu este o sumă de nesuportat, pentru judeţul nostru.

– Şi eu sînt pe aceeaşi idee, că nu este un preţ foarte mare pentru judeţul Cluj. Sigur, nu putem ignora că sînt multe proiecte în derulare la nivelul judeţului, însă cred că atunci cînd pui ceva la punct şi vrei să faci ceva concret pe partea de urgenţă, merită să pui la bătaie sumele de care este nevoie.

– Care sînt proiectele dvs majore pentru 2015?

– Sînt două proiecte…

– În afară de Beliş!

– În afară de Beliş, cel mai important lucru pentru noi, ca Inspectorat Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, dar şi pentru Serviciul de Ambulanţă şi pentru UPU-SMURD, este finalizarea Centrului Judeţean de Conducere şi Coordonare a Intervenţiilor, şi a Dispeceratului Integrat. Va fi un proiect care ne va ajuta foarte mult în gestionarea intervenţiilor, în speţă a intervenţiilor mai mari, mai delicate, care presupun, ştiu eu, întrunirea comitetului judeţean într-un loc de unde să ai comunicare foarte bună cu forţele din teren, într-un loc de unde să se poată lua decizii imediate. Este un proiect care doresc să se finalizeze cît mai repede, pentru că este un proiect extrem de bun şi necesar pentru judeţ, pentru populaţia judeţului, un proiect care ne va uşura şi în acelaşi timp ne va eficientiza munca, nouă, celor care sîntem în serviciile de urgenţă.

– Alte proiecte, chiar dacă nu „majore”…?

– Să găsim alternative, pe partea de logistică. Avem, în prezent, o colaborare foarte bună cu Primăria Municipiului Cluj-Napoca, şi profit de ocazie ca să-i mulţumesc d-lui primar Emil Boc pentru ajutorul pe care ni l-a dat în 2014, pentru susţinerea noastră, în permanenţă, pentru faptul că dînsul a înţeles şi înţelege că activitatea noastră este foarte importantă şi este o activitate care îi ajută pe mulţi oameni aflaţi în necaz. Dl primar a promis că ne va ajuta şi în 2015 prin alocarea unei sume de bani pentru masa studenţilor care fac voluntariat la SMURD Cluj.

– Cîţi studenţi fac voluntariat la SMURD?

– Nu vă pot spune exact. Sute. Şi acestor tineri, măcar cînd sînt în gardă trebuie să le asigurăm masa. Iar Primăria Cluj-Napoca, de mult timp ne ajută asigurîndu-le masa la cantina Primăriei. De asemeni, ne-a ajutat, în 2014, cu resurse financiare pentru carburant, pentru piese de schimb pentru ambulanţe, pentru menţinerea lor în stare de operativitate.

Sigur, eu încerc să-i prind în acest proiect de alocare de resurse financiare către ISU pe toţi primarii din judeţul Cluj, unde avem subunităţi de intervenţie.

– Şi… găsiţi răspuns?

– Am găsit. Primarul din Gilău ne ajută, primarul din Huedin ne ajută, şi pe această cale ţin să le mulţumesc şi lor. Voi încerca să abordez această problemă şi cu primarii din Turda şi Dej, pentru că avem nevoie de ajutor, avem nevoie de resurse financiare pentru a ne putea desfăşura activitatea.

M. TRIPON