Lecturi. MAB: Francmasoneria. Relaţiile dintre cultele religioase – masonerie şi alte conspecte

FrancmasoneriaDacă francmasoneria, pînă acum a făcut să curgă multă cerneală dînd frîu liber imaginaţiei şi pasiunilor, iată, a apărut o carte (de fapt un „instrument de lucru”) care cu calm şi multă ştiinţă analizează drumul şi destinul acestei „instituţii” pînă nu demult învăluită în mister…

Bazîndu-se pe o bibliografie impresionantă (peste 300 de studii şi volume), autorul pune în lumină şi dezbate fenomenul masonic în totală transparenţă şi cu o obiectivitate ştiinţifică deosebită.

Francmasoneria, de-a lungul timpului, a avut trei duşmani redutabili: 1. Biserica, 2. Dictatura 3. Ignoranţa. Biserica s-a temut de concurenţă, dictatura s-a temut de adevăr, iar ignoranţa s-a temut, desigur, de lumina ştiinţei.

În decursul vremii, duşmănia bisericii s-a cam domolit, dictatura s-a compromis, iar ignoranţa, deşi n-a fost eradicată în întregime, s-a restrîns semnificativ.

Nu exagerez deloc dacă afirm că această carte cu totul remarcabilă a redus şi mai mult din aria de răspîndire a ignoranţei în materie de „artă regală”. Obiectivitatea autorului este evidentă, ca şi echidistanţa lui. Publică toate bulele papale antimasonice. Să nu uităm că a publicat pentru prima dată în literatura română şi enciclicele.

În Eminenti, Humanus genus in extenso discursul pastorului Frédéric Desmons din 1877 privitor la înlăturarea invocării marelui Arhitect al Universului din constituţia GODF.

Pentru a menţine echilibrul şi echidistanţa între cele două părţi, autorul, MAB, prezintă în iconografie şi unele caricaturi antimasonice sau anticlericale relevîndu-se spiritul democratic al timpurilor.

Remarcăm al doilea mare capitol care însumează eseuri excepţionale susţinute în convente, planşe valoroase, conferinţe de succes; una din acestea este „Violenţa şi televiziunea”, din care toţi factorii au ce învăţa. Şi din acest mare capitol reiese obsesiv aproape efortul autorului de a fi echidistant, deoarece el respectă şi adevărul bisericii şi cel al francmasoneriei. Se simte clar cum respectivul autor respectă ambele părţi, dă cuvîntul amîndurora şi prezintă echidistant poziţiile lor. Capitolul doi abordează de fapt o tematică referitoare la fundamentele francmasoneriei, tradiţii, simboluri, principii, morală şi etică a modului de raportare a acesteia în societate prin prisma constituţiilor şi a regulamentelor masonice.

În calitate de istoric, am încercat o paralelă şi am ajuns la concluzia că francmasonii, ca şi istoricii, caută adevărul, dar nici unii, nici alţii nu susţin că l-au găsit.

Cel mai complicat şi mai delicat capitol este, însă, paradoxal, cel al globalizării în care poziţia francmasoneriei este în curs de definire.

Mondializarea, din orice punct de vedere am examina-o, este o tendinţă implacabilă de a aspira totul, omenirea întreagă, într-o enormă gaură neagră, în care timpul, tradiţiile, diversităţile, specificităţile, totul, dar absolut totul, se aplatizează, se şterge şi dispare. Toate se risipesc ca şi cum întreaga evoluţie a omenirii n-ar fi decît un maraton spre neant…

Cultele religioase, după părerea mea, trebuie să se modernizeze pentru a face faţă noilor provocări, pentru că, a menţine o oarecare anatemă asupra unei societăţi atît de generoase şi umane, este cu totul neproductiv pentru secolul XXI.

Desigur şi francmasoneria trebuie să se modernizeze. Ea, în sensul unei mai largi democratizări, pentru ca dintr-o societate qvasi exclusivistă să devină o societate mai accesibilă. Cu alte cuvinte, modernizarea este cuvîntul de ordine care împinge atît francmasoneria cît şi biserica pe valul înnoirii, dezvoltării, creativităţii şi al progresului. Aş zice că acum e rîndul bisericii, pentru că masoneria a făcut deja un pas uriaş şi, dintr-o societate, care cîndva a fost „secretă”, a devenit acum „discretă”.

Pentru curioşi şi doritori de a cunoaşte masoneria din interior, am apreciat întotdeauna imaginea atît de plastică pe care cîndva am citit-o undeva: „Masoneria e un vin vechi şi bun, al cărui buchet e aşa şi pe dincolo, toată lumea îl cunoaşte, nu e niciun secret”.

Dr. Gelu NEAMŢU

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.