Şedinţa inaugurală de toamnă a Cenaclului „Octavian Goga”

Goga oct 2014 În a doua parte a lunii octombrie a avut loc prima şedinţă a Cenaclului Literar „Octavian Goga” al cadrelor didactice din Cluj-Napoca, condus de prof. Rodica Scutaru-Milaş Ca de obicei, gazdă primitoare ne-a fost Palatul Copiilor, care ne primeşte sub acoperişul său în fiecare a treia marţi din lună, începînd cu orele 17. Au fost prezenţi la reuniune: Sinefta Vasile, Cornelia Inovan-Cociş, Norica-Sebastiana Moise, Maria Pop, Voichiţa Pălăcean-Vereş, Teodor Muntean, Dorin Don, Ioan Nemeş, Valeri Toderici, Mircea Gordan, Sandu Cătinean din Bonţida, Romulus Moldovan, Alin Cucuruzan, Ovidiu Vasile şi tinerii Flaviu-Vasile Rus şi Iosif Ciunterei. Salutul de bun venit l-a rostit Rodica Scutaru-Milaş, care a realizat o scurtă punere în revistă a activităţilor culturale la care au participat membrii cenaclului în perioada vacanţei de vară.
Prima parte a întîlnirii a avut-o în centru pe prof. de Limba română Sinefta Vasile, care s-a prezentat înaintea colegilor cu o expunere pe tema „Umanismul în cultura şi literatura română”. Ca preambul, a rostit un emoţionant poem care circulă printre românii din diaspora şi pe internet, „Doină”, foarte bine ancorat în realitatea imediată, ce a sensibilizat întreaga audienţă, astfel încît, cu vocea tremurînd, Rodica Milaş n-a putut rosti decît: „Fără comentarii!”.
Vorbind despre umanism, conferenţiara a subliniat că acest concept exista în uz încă din perioada antichităţii greco-latine, cînd se manifesta încrederea în posibilitatea omului de a se perfecţiona şi se teoretiza un sistem de educaţie conceput în lumina filozofiei despre om şi problemele sale. În cultura română, o primă formă de filozofie asupra omului întîlnim cristalizată în înţelepciunea populară, unde ia forma zicătorilor, proverbelor, întîlnind-o în legende, snoave, balade şi basme – toate articulînd umanismul popular. Valorificarea nestematelor culturale antice a condus la renaşterea ştiinţelor şi artelor, astfel că în secolele al XV-lea – al XVII-lea, Renaşterea se face simţită pe toate palierele culturii, iar în centrul său s-a aflat conceptul de om. Umanismul românesc, sub formă renascentistă, apare mai tîrziu decît în Apusul Europei, deşi Nicolaus Olahus (1493-1568), de pildă, s-a făcut cunoscut în contemporaneitatea Renaşterii europene, iar lucrarea sa despre China a rămas de referinţă în Europa încă trei secole după scrierea sa. Un capitol important din umanismul nostru îl reprezintă umanismul cronicarilor. Astfel, lui Ştefan cel Mare i se datorează una dintre primele scrieri despre istoria Moldovei, „Cronica lui Ştefan cel Mare”, iar alt domnitor se face cunoscut pentru „Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie” şi ca primul mare poet român din perioada slavonă. Constantin Brâncoveanu reprezintă voievodul cel mai tipic pentru Renaşterea românească tîrzie, în timpul domniei sale cultura cunoscînd o dezvoltare fără precedent. Odată cu apariţia cronicarilor, în secolul al XVII-lea (Grigore Ureche, Miron şi Nicolae Costin, Constantin Cantacuzino şi Ion Neculce), Renaşterea românească va cunoaşte deplina strălucire, în vreme ce momentul de vîrf îl va constitui Dimitrie Cantemir, voievodul cărturar.
Au urmat discuţii interesante, aprinse pe alocuri, vizavi de ceea ce se întîmplă în cultura română de astăzi, Ovidiu Vasile subliniind că Ministerul Culturii nu face nimic vizibil pentru omul de rînd. Vasile-Flaviu Rus, tînăr universitar, a dezbătut problema romanităţii şi latinităţii din perspectivă istorică, iar Voichiţa Pălăcean-Vereş a explicat felul în care limba română şi-a păstrat caracterul latin, în ciuda secolelor în care limba de cult a fost slavona.
Atelierul de lucru s-a centrat pe creaţia literară a Corneliei Inovan-Cociş. Poeta şi prozatoarea a împărţit în sală file cu reproduceri ale textelor cărora le-a dat glas în cenaclu, iar colegii de breaslă au adus în discuţie caracterul proaspăt al creaţiilor şi talentul artistei cuvîntului care a sărbătorit, cu acest prilej, cîteva decenii de la debut.
În încheierea activităţii, doamna Rodica Scutaru-Milaş le-a reamintit membrilor cenaclului că termenul de predare a materialelor pentru antologia Cenaclului „Octavian Goga”, proiectată să apară pînă la sfîrşitul anului, este jumătatea lunii noiembrie.
Următoarea şedinţă de cenaclu se va desfăşura în 18 noiembrie 2014.
Voichiţa PĂLĂCEAN-VEREŞ

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.