TURDA ŞI MEMORANDIŞTII

Recentul volum de peste 200 de pagini al istoricilor turdeni Valentin Vişinescu şi Horaţiu Groza – cu dublu titlu „120 de ani de la Procesul Memorandului” apoi „Familia Raţiu înainte şi după Memorand” – ne atrage atenţia, în mod inspirat, că se cuvine ca, din cînd în cînd, să mai aruncăm cîte o privire înapoi, să rememorăm faptele măreţe ale înaintaşilor noştri, ale celor care au făurit istorie spre binele şi prosperitatea poporului român.

familia ratiuAnul acesta s-au împlinit 120 de ani de la procesul memorandiştilor, ce a avut loc la Cluj în perioada 25 aprilie-7 mai 1894, şi care s-a soldat cu ani grei de temniţă pentru fruntaşii mişcării naţionale româneşti; dr. Ioan Raţiu, dr. Vasile Lucaciu, Gheorghe Pop de Băseşti şi lista e mult mai lungă. Atunci, la proces, din boxa acuzaţilor „unde nu poate fi adus un popor întreg”, dr. Ioan Raţiu, ca reprezentant al poporului român asuprit, a rostit memorabilele cuvinte pline de adevăr: „Ceea ce se discută astăzi aici este însăşi existenţa poporului român. Existenţa unui popor însă nu se discută, se afirmă.” Procesul de la Cluj, cu toate sentinţele lui draconice, a constituit un triumf al cauzei româneşti prin solidaritatea ce s-a creat atunci între oamenii de rînd; românii din Ardeal, Banat, Crişana, Maramureş şi Sătmar cu liderii lor politici pe care i-au condus în triumf spre închisorile din Seghedin şi Vaţ, aceştia fiind întîmpinaţi cu flori şi cu ovaţii prin gări şi pe toată întinderea căii ferate pe unde trecea trenul ce-i ducea pe memorandişti spre temniţă.

În capitolul „Mişcarea memorandistă în comitatul Turzii” (pag. 9-28) sînt prezentate o seamă de amănunte semnificative din timpul desfăşurării procesului. Impresionante sînt listele nominale cu persoanele participante pentru susţinerea morală a celor din boxa acuzaţilor în zilele procesului, cu participanţi din 22 de localităţi, cei mai numeroşi fiind din Petreşti, Tureni, Sănduleşti, Cheia, Ceanu Mic. Tabelele cuprind nume de agricultori şi meseriaşi însoţiţi de preoţi şi învăţători.

În acele vremuri s-a răspîndit şi a ajuns pînă la noi, cei de azi, Doina lui Raţiu: „Cade frunza jos în vale/ Tot Românul prinde jale,/ Prinde jale şi suspin,/ De la Raţ‘ din Seghedin.”

Pentru Turda, familia Raţiu este un simbol al luptei naţionale a românilor pentru obţinerea unor drepturi prin mijloace juridice. Dr. Ioan Raţiu a fost preşedinte al Partidului Naţional Român şi principalul iniţiator al Memorandumului din 1892, dar din aceeaşi familie s-au distins prin importante acţiuni politice sau culturale, prin acte de patriotism de tot felul, şi alte personalităţi pe care la aduc în prim-plan autorii volumului menţionat.

Memorandistului dr. Ioan Raţiu (1828-1902) i s-a ridicat aici la noi, în Turda, o impunătoare statuie ce a fost dezvelită, într-o grandioasă şi solemnă festivitate, în ziua de 9 iunie 1930. Întreaga poveste a acestei statui – iniţiativa, proiectul, adunarea fondurilor financiare, execuţia lucrării, festivitatea dezvelirii, cu amănunte foarte interesante – este relatată de Horaţiu Groza în capitolul „Dr. Ioan Raţiu în memoria colectivă turdeană” (pag. 154-176).

Mai multe pagini sînt dedicate avocatului dr. Augustin Raţiu (1884-1970), tatăl lui Ion (Iancu) Raţiu, personalitate marcantă şi activă în perioada Unirii din 1918, dar care a avut de suportat multe persecuţii după instaurarea regimului comunist, atît pentru apartenenţa sa la PNŢ, partid ce nu s-a opus războiului împotriva URSS, cît şi pentru activitatea anticomunistă a fiului său de la Londra.

Date biografice interesante mai aflăm despre Emilia Raţiu, soţia memorandistului, (1846-1929), apoi despre alţi membri ai acestei viguroase familii de patrioţi români; Basiliu Raţiu (n. 1783), Nicolae P. Raţiu (n. 1856), Grigore Raţiu (n. 1895), Ion Augustin Nicolae Raţiu (1917-2000) omul politic de după 1989, candidat din partea PNŢ-CD la funcţia de preşedinte al României în 1992, cunoscut, pentru eleganţa sa, şi sub denumirea de Papion.

Ne spune Valentin Vişinescu că Ion Raţiu a ţinut cu rigurozitate un jurnal intitulat „Note zilnice” adunate în volume, din care cel din „ianuarie-decembrie 1993” poartă denumirea, cu ironie şi tîlc, „Tirania majorităţii”, cu trimitere la frămîntările din interiorul PNŢ-CD, unde avea mulţi neprieteni, ce rîvneau şi ei la funcţii înalte. Tot din această sursă aflăm multe alte lucruri interesante despre viaţa politică din România acelor ani, precum şi despre „popularitatea de care se bucura distinsul om politic în ţară şi în străinătate […] şi rolul lui pentru integrarea noastră în NATO.”

Tot din această carte (pag. 121) mai aflăm, aşa, ca fapt divers, că „Pe data de 16 septembrie 1940, prin Decret Regal, România este declarată Stat Naţional Legionar. În perioada cuprinsă între septembrie 1940 şi ianuarie 1941, sediul Mişcării Legionare din Turda a fost stabilit în Casa Culturală”, adică în actualul Muzeu de Istorie, iar prin 1950 dr. Augustin Raţiu locuia la nr.1, în Piaţa… Iosif Vissarionovici Stalin din Turda.

Cu toate că documentul reprodus foto pe pag. 179 „Memorandul Românilor din Transilvania şi Ungaria” după originalul de la Muzeul Bruckenthal din Sibiu exprimă forma originală a termenului, în prezent se foloseşte forma „memorandum”, nu „memorand” aşa cum îl recomandă atît DEX-ul cît şi „Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române”, (DOOM-ul) iar formele de pe copertă, „Procesul Memorandului” şi „Familia Raţiu înainte şi după Memorand” par o abatere de la normele limbii literare şi incomodează pe cititorul de azi; e recomandabilă varianta actuală, literară. E doar un punct de vedere.

Cei doi autori, Valentin Vişinescu şi Horaţiu Groza, prezintă o bogată listă bibliografică, dar cele mai multe amănunte despre familia Raţiu se pare că sînt incluse în manuscrisul lui Cîmpeanu Mezei Ioan, „Monografia familiei Raţiu de Nagylak-Noşlac şi a familiilor înrudite cu ea”.

Patricia Puşcaş, de la Editura Casa Cărţii de Ştiinţă din Cluj-Napoca, a asigurat volumului o prezentare grafică de mare atracţie, plasînd pe coperta I statuia memorandistului dr. Ioan Raţiu din faţa Primăriei Turda, iar pe coperta IV Monumentul Memorandiştilor din Cluj-Napoca, din al cărui clopot răsună fără încetare chemarea libertăţii noastre.

Autorii preconizează să-şi lanseze cartea în perioada 29-31 august, cu prilejul Zilelor municipiului Turda.

Ioan BEMBEA

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.