Valentin Cuibus: Sistemul de simulări ale examenului de bacalaureat va trebui extins şi pentru absolvenţii din promoţiile anterioare

Rezultatele obţinte la prima sesiune a examenului de bacalaureat din acest an sînt, la fel ca în cazul  examenului naţional de evaluare la clasa a VIII-a, consecinţa mai multor factori, dintre care inspecţiile inopinate au avut un rol esenţial – a declarat, pentru Făclia, inspectorul şcolar general Valentin Cuibus.

În opinia sa, cele 15 procente în plus faţă de anul trecut „înseamnă foarte mult”, însă trebuie lucrat, în viitor, mai cu seamă cu elevii din promoţiile anterioare, pentru care recunoaşte că nu s-a făcut nimic.

„Sînt patru factori, identificaţi de noi, care au dus la aceste rezultate. În primul rînd sînt inspecţiile foarte multe care s-au făcut  la unităţile de învăţămînt, în special pe zona tehnică, unde rezultatele, anul trecut, au fost slabe şi foarte slabe. Au fost, apoi, programele remediale – pe matematică, în primul rînd, dar şi pe română, fizică, chimie, unde din nou rezultatele obţinute nu au fost corespunzătoare, anul trecut, în zona tehnicului. Simulările, iarăşi au avut un rol foarte mare, fiindcă evoluţia notelor, a procentelor, de la prima simulare, din decembrie, continuînd cu cea de-a doua simulare, din aprilie şi pînă la examenul propriu-zis, arată o creştere evidentă a ponderii celor cu note mari şi o micşorare a numărului celor cu tranşe de note între 1 şi 2, între 2 şi 3 şi între 3 şi 4. De asemeni, se remarcă o creştere semnificativă a procentului celor cu note între 8 şi 9, între 9 şi 10 şi chiar a celor cu media generală 10. Nu în  ultimul rînd, subiectele diferenţiate au dus şi ele, după părerea mea, la o creştere a procentului de promovabilitate. Faptul că pe uman, pe real s-au dat subiecte diferite pe zona de română, faptul că s-a continuat (pentru că a fost şi anul trecut) cu subiecte diferenţiate la matematică, a făcut ca rezultatele să fie mai bune în acest an” – a declarat Cuibus.

Acesta a remarcat şi că o parte dintre şcolile din învăţămîntul tehnic au avut o creştere de 30-40 de procente faţă de anul trecut, ceea ce înseamnă că „acolo s-a muncit foarte, foarte serios”.

„Faptul că anul trecut am avut zece şcoli cu promovabilitate zero, iar acum au fost trei, înseamnă foarte mult. În plus, dacă luăm aceste trei şcoli ca şi număr de copii, vom constata că este unul foarte mic, fiindcă o şcoală – Transylvania College – a avut un singur copil, cei de la Liceul Tehnologic „Didactica Nova” – trei copii, iar cea de-a treia şcoală este cea pentru deficienţi de auz, unde e o situaţie specială şi unde lucrurile trebuie analizate un pic mai altfel” – a declarat Cuibus.

Referitor la ce trebuie făcut, în viitor, pentru obţinerea unor rezultate mai bune la examenul de bacalaureat, inspectorul şcolar general a declarat că este nevoie de mai multă muncă, mai cu seamă la liceele la care procentul de promovabilitate a rămas la nivelul celui de anul trecut.

„Trebuie să ne orientăm spre liceele unde nu s-a înregistrat o evoluţie semnificativă a rezultatelor, faţă de anul trecut. Mai avem o problemă în Dej, la Liceul Tehnologic «Someş» Dej, mai avem o problemă la Gilău şi mai avem o problemă la cîteva dintre liceele tehnologice din Cluj-Napoca, unde au apărut, totuşi, creşteri, însă creşterile sînt încă mici, iar numărul celor care nu şi-au luat examenul este, încă, mare. Deci, e evident că acolo trebuie intensificate atît acţiunile de control, cît şi pregătirile suplimentare cu copiii” – a declarat inspectorul şcolar general.

De asemeni, Cuibus a spus că trebuie găsită o soluţie şi pentru absolvenţii din promoţiile anterioare. „Noi ne-am ocupat tot timpul doar de absolvenţii din anul în curs, iar pentru ceilalţi, adevărul este că n-am făcut nimic. Anul acesta am avut peste 800 de candidaţi, la examenul de bacalaureat, care au venit din anii trecuţi, iar aceştia ne-au scăzut foarte tare procentul de promovabilitate. La actuala sesiune a bacalaureatului, promovabilitatea la promoţia din acest an a fost de 77,85%, în timp ce la promoţiile anterioare a fost de 35,94%, deci e o diferenţă foarte, foarte mare. De aceea, vrem să facem un sistem de simulări şi pentru absolvenţii din promoţiile anterioare, dacă aceşti absolvenţi vor răspunde pozitiv iniţiativei noastre. De asemeni, în şcolile în care numărul de copii care nu şi-au luat examenul este mare, vrem să organizăm sisteme de pregătire suplimentară, în ultimele trei-patru luni, pentru materiile la care se va da examenul şi care să fie adaptate şi pentru absolvenţii din anii trecuţi” – a mai declarat Cuibus.

În opinia sa însă, pe lîngă aceste măsuri pe care le preconizează la nivel local, sînt „cîteva lucruri foarte importante care trebuie reglementate legislativ” şi care, practic, ar schimba nu numai rezultatele la bacalaureat, ci întreg sistemul de învăţămînt.

„În primul rînd, problema salariilor: în momentul în care ar fi o retribuţie corectă, zic eu – pentru că 700 de lei nu mi se pare, pentru un profesor, un salariu corespunzător în momentul în care el intră în prima treaptă de învăţămînt -, s-ar schimba lucrurile. Asta-i suma pe care o primeşte, în momentul de faţă, un  proaspăt absolvent: 700 – 750 de lei, ceea ce e foarte, foarte puţin, ţinînd cont că mulţi dintre dascălii tineri ajung în mediul rural, unde mai trebuie să plătească şi o navetă, care costă 200 de lei. Cînd vom dori să avem oameni de cea mai bună calitate, cînd vom dori ca tinerii cei mai buni care termină facultatea în fiecare an să se îndrepte spre învăţămînt, în momentul acela va trebui să gîndim un alt sistem de salarizare. Şi acest sistem de salarizare, pe de o parte să plece de la o sumă rezonabilă, acceptabilă (nimeni nu pretinde 2000 de euro, cum e în Suedia, sau 3-4000 de euro, cum e pe zona Finlanda, dar trebuie să fie o sumă rezonabilă!), iar pe de altă parte, pe parcurs, oamenii să aibă oportunitatea de recompensare a performanţei. Asta ar fi cea mai mare problemă, după părerea mea, a Legii 1, că nu poţi să recompensezi performanţa. Între o persoană care îşi face numai treaba şi nimic în plus pentru educaţie, pentru activităţi extraşcolare, şi o persoană care îşi petrece tot timpul la şcoală, cu ore suplimentare, cu activităţi extraşcolare, directorul nu are posibilitatea, din păcate, să facă nici o deosebire din punct de vedere salarial, ceea ce mi se pare a fi o foarte mare greşeală. Noi am înaintat ministerului propuneri în această direcţie şi în ultimele două-trei săptămîni au apărut deja discuţii privind un nou sistem de salarizare, care să fie bazat pe performanţă. Ar fi singura şansă să mergem înainte” – a mai declarat, pentru Făclia, inspectorul şcolar general.

Cuibus a adăugat şi că, în opinia sa, este necesar un nou sistem de intrare în clasa a IX-a, „în sensul revenirii la ceva ce funcţiona şi care, în urmă cu 6-7 ani a fost distrus”. „Este vorba de reînfiinţarea claselor de profesională, începînd din clasa a VIII-a, şi de limitare a intrării la liceu cu media minimum 5, pentru că nu e normal să intri la liceu cu 2,50 sau cu 3 şi după aceea să ai pretenţia ca acel copil să şi ia peste 6 la bacalaureat. Ar trebui revenit la acest sistem, găsit un sistem de şcoli profesionale care să fie orientate ca şi profil spre meseriile care sînt cerute pe piaţa muncii, deci să nu faci ceva doar ca să faci sau ca să scoţi şomeri, şi atunci ar fi o şansă, pentru aceşti copii, să-şi găsească un loc de muncă” – a spus Cuibus.

De asemeni, acesta a apreciat că este necesar un sistem de orientare şcolară şi profesională corespunzător, iar elevii şi părinţii să conştientizeze faptul că „nu toţi trebuie să termine o facultate, nu toţi trebuie să facă filosofie, şi că fiecare e bine să meargă acolo unde are aptitudini”. „Noi acum încercăm să depunem un proiect pe POSDRU, împreună cu AJOFM, orientat exact pe zona de liceu, pentru că există posibilitatea de finanţare, şi sper să se înţeleagă importanţa unui astfel de proiect. Asta, însă, noi facem la nivel judeţean, dar proiectele de genul ăsta, după părerea mea, ar trebui să fie naţionale, pentru că orientarea şcolară este necesară în toată ţara. La fel, modificările legislative, normal, sînt valabile pentru toată ţara, şi dacă nu le vom face, fie că e vorba de resurse umane, fie că e vorba de resurse materiale, atunci vom avea o problemă peste opt ani sau peste zece ani; fiindcă, aşa cum ştie toată lumea, efectul, în învăţămînt, este pe termen mediu şi lung” – a mai declarat inspectorul şcolar general Valentin Cuibus.

La sesiunea iunie-iulie a examenului de bacalaureat din acest an, în judeţul Cluj au fost înscrişi 5002 elevi, din care s-au prezentat la examen 4839 (96,74%), iar 4 elevi au fost eliminaţi. Promovabilitatea, înainte de contestaţii, a fost de 70,99 % (faţă de 54,30% anul trecut), Clujul situîndu-se pe locul II, la nivel naţional, după  Brăila, care a înregistrat o promovabilitate de 74,2%.

M. TRIPON