În Cluj, problema depozitării gunoaielor devine una civică

Platforma de stocare temporară a deşeurilor, de la Pata-Rît – închisă în urmă cu o săptămînă şi redechisă după două zile – ar putea satisface necesităţile judeţului pînă la deschiderea noii celule ecologice. Acest lucru este, însă, posibil doar în condiţiile implementării sistemului de colectare selectivă a gunoaielor – lucru care depinde în exclusivitate de noi şi de conştiinţa noastră. În caz contrar, în şase luni platforma va deveni neîncăpătoare, impunîndu-se extinderea ei. Explicaţiile le-am primit de la Eugen Vereş, directorul societăţii de salubritate Brantner-Vereş. Tot el ne explică şi cum stă treaba cu controversatul contur al depozitului de deşeuri, care este importanţa acestuia.

Reporter: Au existat afirmaţii conform cărora platforma de depozitare a deşeurilor de la Pata-Rît ar fi fost închisă şi că funcţionează ilegal, că s-au depozitat acolo peste 200 de mii de tone de deşeuri. Care este, de fapt, situaţia?

Eugen Vereş: Acele afirmaţii se referă la vechiul depozit, nu la platforma temporară de stocare, cea pe care o folosim în prezent. Depozitul vechi este, într-adevăr închis, nu se mai foloseşte. Referitor la cele 200 de mii de tone depozitate în interiorul conturului, în documentaţia tehnică de închidere este prevăzută o perioadă de tranziţie ce permite depozitarea a pînă la 500 de mii de tone de deşeuri.

Rep: Ce ne puteţi spune despre vechiul depozit, cel care este închis?

E.V.: Acesta a fost închis conform normelor impuse de Uniunea Europeană. Are instalaţie de captare a levigatului, are puţ de absorbţie, are izolaţie.

Rep: Acest depozit va mai fi redeschis?

E.V.: Nu, niciodată. De altfel, nici nu l-am mai folosit deloc, din 2004, de cînd a fost închis.

Rep: Unde se depozitează în prezent gunoaiele clujenilor?

E.V.: Acum depozitarea se face în vecinătatea depozitului vechi, pe platforma de stocare temporară. Aceasta a fost închisă timp de două zile, la sfîrşit de săptămînă, pentru a putea fi nivelată şi pregătită pentru primirea deşeurilor în vederea sărbătorilor pascale – perioadă în care se adună cantităţi de deşeuri mult mai mari decît de obicei.

Rep: Cît o veţi menţine deschisă?

E.V.: Nu am stabilit o perioadă. În funcţie de cantitatea de deşeuri care o să vină, eu apreciez că va putea rămîne deschisă maximum şase luni.

Rep: Ce se va întîmpla după aceea, ţinînd cont de faptul că noua celuă ecologică va fi funţională doar în luna martie a anului viitor?

E.V.: După şase luni, ori se va găsi un alt amplasament, ori se va extinde această platformă de stocare temporară. Dintre aceste două posibilităţi, eu optez pentru extinderea platformei temporare.

Rep: În ce condiţii se poate extinde această platformă?

E.V.: Aceasta va necesita nişte amenajări, cum ar fi nivelare, izolare cu bentonită etc. Avizele de mediu le avem – îndeplinim toate condiţiile pentru a primi autorizaţia de extindere.

Rep: De ce nu o extindeţi acum imediat după sărbători, de ce mai aşteptaţi şase luni?

E.V.: Pentru că această extindere s-ar putea să nu mai fie necesară. Dacă se implementează sistemul de colectare selectivă şi se reduce astfel cantitatea de deşeuri produse, atunci durata de folosinţă a actualei platforme se poate pelungi. Mai mult, sînt în curs de autorizare platformele de la Baciu, Dej şi Mihai Viteazu – care vor colecta deşeurile din zonele respective – un alt factor care va reduce cantitatea de deşeuri depozitate la Pata-Rît.

Rep: Vorbind despre colectarea selectivă, care sînt criteriile de amplasare a containerelor destinate acestei selecţii? Mă refer la acele „clopote” colorate diferit.

E.V.: Amplasarea lor se face în funcţie de aglomerarea urbană şi, bineînţeles, de solicitări. Spre exemplu, dacă o asociaţie de locatari doreşte să aibă în preajmă astfel de containere, trebuie să ne adeseze o cerere.

Rep: Cum se adună deşeurile din acele clopote? Vă întreb pentru că există suspiciunea că, de fapt, deşeurile o dată selectate, ajung iar de-a valma în maşinile care le ridică.

E.V.: În clopote se respectă, în proporţie de 90% selectivitatea materialelor reciclabile. Maşinile sînt compartimentate, dar, uneori maşina colectează amestecate cartoanele cu pet-urile. În final, ajung pe aceeaşi platformă. Însă presarea se face carton la carton şi pet-urile la pet-uri.

Rep: După ce se va implementa în totalitate sistemul de colectare selectivă, romii din Pata-Rît vor mai avea de lucru?

E.V.: Nu. Nici acum nu prea au, deoarece avem platforma pentru sortare manuală împrejmuită şi lucrăm cu deţinuţi, nu lucrăm cu romii. Deja sîntem în a şasea lună în care lucrăm cu deţinuţi şi sîntem mulţumiţi – randamentul este mai mare şi ieşim mai ieftin. Avem 10-15 deţinute, de la Penitenciarul Cluj, care separă pet-urile de carton şi apoi le presează. Separă pet-urile chiar şi pe culori. De fapt, romii ne încurcă foarte mult activitatea, dar nu avem ce face – trebuie să avem o relaţie bună cu ei, pentru că, dacă le punem interdicţii, ne sparg parbrizele, ne bat şoferii, ne vandalizează tot ce avem acolo. Romii selectează dintre restul deşeurilor care vin amestecate – şi sînt cu duiumul.

Rep: Ce ne puteţi spune despre mult discutata problemă a conturului depozitului din Pata-Rît?

E. V.: Conturul, cel în jurul căruia s-au purtat atîtea discuţii, nu are nici o legătură cu depozitul închis. Depozitul vechi, neconform, este închis în proporţie de 40%, iar depozitul de stocare temporară funcţionează în vecinătatea depozitului închis şi nu are legătură cu conturul. Conturul face referire la împrejmuirea care trebuie făcută după închiderea depozitului de stocare temporară. Atunci cînd vor fi continuate lucrările de închidere a depozitului vechi – lucrări ce presupun continuarea montării instalaţiilor de captare a levigatului şi, practic, ecologizarea vechiului depozit – în acest program va putea fi cuprinsă şi platforma de stocare temporară.

Rep: Cînd credeţi că va fi finalizată ecologizarea vechiului depozit?

E.V.: Ecologizarea depozitului vechi cred că va mai dura încă doi ani de zile, deoarece pentru realizarea acesteia, înainte de toate, va trebui organizată o licitaţie.

Rep: Cine trebuie să se ocupe de această problemă?

E.V.: Acum, cînd vorbim, eu consider că închiderea depozitului este responsabilitaatea Primăriei Cluj-Napoca. Dacă fiecare dintre cei responsabili pentru neutralizarea deşeurilor,  îşi face datoria, ajungem să folosim platforma temporară, în condiţii normale, pînă la darea în folosinţă a noului depozit. Şi spun acest lucru în calitate de „gunoier” responsabil. Eu să-mi fac datoria, să primesc deşeurile, să le depozitez în aşa fel încît poluarea să fie minimă – să nu aibă efect asupra apei, aerului, solului, vieţuitoarelor, iar instituţiile care trebuie să întocmească documente – că asta au de făcut – să le facă la timp.

Ca o concluzie, există trei responsabili pentru gestionarea deşeurilor: administraţia locală, administraţia judeţeană şi operatorii de salubritate. Dacă fiecare ditre cei trei actori îşi face datoria, atunci putem evita situaţiile neplăcute şi putem respecta dispoziţia prefectului, aceea de a nu lăsa gunoiul la uşa abonatului.

În ceea ce ne priveşte, în calitate de operatori, am făcut tot ce se putea – am implementat sistemul de colectare selectivă, am amenajat o platformă de sortare manuală a deşeurilor reciclabile, reducînd astfel cu peste 20% cantitatea de deşeuri din cele colectate.

Adriana STUPAR