Spania se oferă ca mediator între palestinieni şi israelieni

El Pais

Ministrul spaniol de externe, José Manuel Garcia Margallo, s-a oferit ca intermediar între israelieni şi palestinieni, pentru a fi reluate convorbirile dintre cele două părţi, suspendate din 2010. “Oferim medierea noastră, din toată inima, dacă este şi dorinţa celor două părţi”, a declarat la Ramallah şeful diplomaţiei spaniole, după întîlnirea cu omologul său palestinian, Riad el Malki. Margallo şi Malki sînt de părere că s-a creat “o fereastră de oportunităţi”, una din multele de pînă acum care, la fel ca şi precedentele, se doreşte a fi definitivă.

Secretarul de stat al SUA, John Kerry, a vorbit din februarie de şase ori cu preşedintele palestinian, Mahmud Abbas. La 28 aprilie se vor reuni la Washington reprezentanţii Qatarului, Egiptului, Iordaniei, Palestinei şi Marocului, urmînd ca a doua zi să se întîlnească cu oficiali ai Administraţiei americane. În decurs de două luni Casa Albă trebuie să prezinte o iniţiativă de pace faţă de care palestinienii şi-au pus toate speranţele.

Şi Spania vede în această febră diplomatică o oportunitate de a-şi recupera protagonismul pe care l-a avut în zonă. Ministrul spaniol de externe îi aduc premierului israelian, Benjamin Netanyahu, un mesaj din partea preşedintelui Abbas privind eliberarea deţinuţilor palestinieni cei mai în vîrstă din închisorile israeliene. Rămîne de văzut dacă Spania are acele “relaţii privilegiate” cu Israelul cu care se lăuda Margallo.

Între timp, Spania participă la un program de pregătire a forţelor de securitate palestiniene, finanţat de UE cu 8 milioane de euro din 2008. Şapte gardieni civili, în frunte cu locotenent colonelul Fernando Mora Moret, susţin un curs de pregătire a agenţilor de trafic palestinieni la Academia de Poliţie din Ierihon. Deşi nu sînt subiect de ştire, victimele traficului sînt mai numeroase decît cele ale conflictului palestiniano-israelian în Cisiordania. Circa 500 de agenţi vor primi o pregătire de bază, a cărei principală menire este de a-i face să înţeleagă că fac parte dintr-un corp de poliţie aflat în serviciul cetăţenilor.

Situaţia poliţiei palestiniene ilustrează dificultatea de a construi un stat sub ocupaţie străină: din cele 300 de maşini de poliţie, donate de Spania, în 2004, mai funcţionează cîteva. Agenţii de trafic palestinieni au un avantaj: nu dau amenzi (oricum nu le-ar plăti nimeni). Dar şi un inconvenient: nu au jurisdicţie asupra drumurilor. Israelul îşi rezervă controlul asupra drumurilor interurbane din teritoriile ocupate, astfel încît poliţia palestiniană se limitează la oraşe, unde nu există semafoare, iar atunci cînd există, rareori funcţionează.

Procesul de pace din Orientul Mijlociu este un puzzle la care trebuie ataşate ultimele piese. Între care şi cea a uniunii palestiniene. Malki spune că aşteaptă un gest de la Hamas, care să permită formarea unui guvern de tehnocraţi şi convocarea de alegeri prezidenţiale şi legislative în termen de 90 de zile. Apropierea este facilitată de demisia premierului palestinian, Salam Fayad, duşman înverşunat al Hamas, cu care Margallo s-a văzut la Ramallah. Conflictul palestiniano-israelian pare să se deblocheze, în timp ce cel sirian este în impas.