La Geaca, braconierii fac… legea

Temperaturile de peste 15 grade au trezit şi peştii, nu numai natura ce-şi schimbă ţinuta în culorile verdelui mult aşteptat. Soarele îşi face deja siesta în luciul apelor, iar undiţarii uită de necazurile multor zile, mutîndu-şi scaunele pliante pe malul iazurilor şi lacurilor.

DSC00271Am aflat că salba de lacuri de pe Valea Fizeşului şi pînă la Cătina a sporit ca suprafaţă, dar nu şi ca producţie, iar Piscicola, din producător de crap indigen şi fitofag, a devenit insolvabilă, mutîndu-şi activitatea în sălile de dezbateri, deoarece procesele în care este parte nu se mai termină, iar unele s-au încheiat cu sentinţe usturătoare pentru buzunarul societăţii.

Chiar dacă nu se mai produce peşte în sistem industrial, balta are peşte, ne asigură domnul Ioan Cenean, un acţionar ce investeşte de aproape  trei ani la Geaca şi Sucutard, pentru a pune în valoare potenţialul celor 70 ha, luciu de apă concesionat de la defuncta Piscicola. Însă braconierii stau ca hienele să atace, mai ales noaptea.

Se pare că braconajul a devenit o profesie rentabilă pentru indivizii fără scrupule. Aceştia sînt bine organizaţi, acţionează în grupuri puternice şi dispun de dotările necesare marilor capturi. Din logistica lor nu lipsesc setcile monofilament, lungi de sute de metri, cu care prind mult peşte, dar îl şi rănesc, provocînd infecţii. Reţeaua mafiei peştelui are tentacule la Dej, Gherla, Bistriţa, nu numai în zona lacurilor, lucrează la comandă şi preţuri negociabile, ba mai mult, ei sînt primii care se bucură de investiţiile făcute de întreprinzători. Vorba domnului Cenean şi a soţiei sale, Lăcrimioara: noi cu munca şi credite la bănci, iar braconierii cu profitul.

Apropo de investiţii, familia Cenean, pe lîngă lucrările de igienizare şi consolidarea digurilor, în anul trecut a populat lacurile Sucutard 1 şi Geaca 3 cu cîte 30 de tone caras, o tonă de crap indigen de cîte 3kg, puiet de crap, iar miercuri seara a adus de la Satu Mare două tone de crap românesc, ce cîntăreşte între 1şi 3 kg exemplarul. Dacă mai adăugăm şi faptul că cele şapte bazine se pregătesc pentru producerea puietului de crap, ten, fitofag şi răpitori, avem convingerea că producţia de peşte se revigorează în această parte a judeţului nostru. Capturile pescarilor, din săptămîna trecută, sînt edificatoare, scoţînd la suprafaţă un crap de 16 kg, ştiuci de peste 3kg, un somn destul de mustăcios şi cîteva exemplare de şalău numai bune de tăvălit în făină şi un mujdei de usturoi.

Închei cu oful unui mucalit localnic ce smulgea cîteva fire de trestie: dacă ne-am scăpa de braconaj, am deschide porţile investitorilor pentru a repune în valoare această bogăţie dată de Dumnezeu, apa, ce se întinde pe sute de hectare în acest capăt de Cîmpie Transilvană.

Dumitru VATAU

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.