De ce, Doamne?

Sîntem în prag de Sfinte Paşti. Se meditează asupra învăţăturilor lui Cristos pe acest pămînt şi a suferinţelor Lui de dinainte şi din timpul crucificării. Eu şi o parte din foştii deţinuţi politici, cîţi am mai rămas, medităm la suferinţele neamului românesc din care facem parte şi, mai ales, la cei care am fost ‘’crucificaţi’’ în regimul de dictatură comunistă ateu. Dar nu avem parte de linişte nici azi. Nu înţelegem de ce unii de altă etnie încearcă să creeze disensiuni, să mistifice, să denatureze activitatea cu arma în mîini a unor luptători anticomunişti. Ce doresc în fond aceştia? Ce scopuri au să denigreze din nou poporul român şi România? Sînt eroi ai neamului care au luptat cum au putut şi cum au ştiut şi s-au opus instalării comunismului ateu adus de tancurile sovietice. Alţii, însă, străini de neam, au fost confraţi cu cei ce azi încearcă să denigreze lupta împotriva dictaturii comuniste. Nu putem uita suferinţele, bătăile, schingiuirile la care eram supuşi, munca forţată de exterminare şi pe cei care au murit în bătăti sau împuşcaţi la margine de şanţuri şi pădure.

De ce nu ne lăsaţi în pace cu suferinţele noastre, cu durerile sufleteşti şi trupeşti pe care încă le mai purtăm? Dacă tot vreţi să faceţi ceva în acest domeniu, de ce nu ne ajutaţi să-i identificăm pe criminalii noştri? Sau poate vă este teamă că veţi găsi foarte mulţi din etnia dumneavoastră!? Cum dumneavoastră nu uitaţi crimele nazismului nici după 70 de ani, credeţi că noi putem uita crimele comunismului şi pe criminalii cu care ne-am confruntat peste tot? Cea mai mare parte a poporului român a suferit în regimul comunist, dar a avut o ţinută decentă, demnă, de morală creştină, de ajutor frăţesc, de bunătate, atribute pe care le-au obţinut din familie, din şcoală şi biserică. Azi, în ajun de sărbători, cînd ne reamintim de acea ură fără motiv care a dus la moartea Celui Drept (Cristos) şi care apoi prin Înviere, a făcut să triumfe viaţa şi binele, trăim din nou zile de ameninţări şi suferinţă. De ce nu reuşim să menţinem liniştea, pacea de care avem atîta nevoie şi pe care o putem asigura numai împreună?

Aceste rînduri sînt provocate de Institutul „Elie Wiesel”. Nu am ştiut că are ca scop să se ocupe de luptătorii anticomunişti şi în acelaşi timp să mistifice istoria neamului. S-au ridicat mai întîi împotriva Sfîntului închisorilor, Valeriu Gafenco. A fost recunoscut de toţi deţinuţii politici ca sfînt al închisorilor prin bunătatea, prin conduita şi moralitatea de care a dat dovadă în timpul detenţiei. A murit de TBC în puşcăria de la Tîrgu Ocna. Şi-a dat medicamentele primite din afara închisorii pentru a face tratament la doi fraţi de puşcărie de etnie evrei, care sufereau de TBC. Consiliul local al municipiului Tîrgu Ocna i-a conferit titlul de cetăţean de onoare, însă Institutul Elie Wiesel a intervenit şi a cerut să i se retragă acest titlu. Noi am reacţionat şi sperăm într-o soluţionare pozitivă. După scurt timp de la intervenţia institutului amintit, a fost organizat un simpozion pentru denigrarea lui Ioan Gavrilă Ogoreanu, care mai bine de zece ani a luptat cu arma în mîini împotriva regimului comunist în Munţii Făgăraşului. De menţionat că acesta nu a putut fi prins de Securitatea din România în peste 20 de ani de căutări. Abia după ce s-a prescris fapta, Ogoreanu s-a predat la Securitatea din Cluj. În altă ţară de sub ocupaţia sovietică o asemenea persoană ar fi fost declarată ‘’erou naţional’’ şi nicidecum să fie denigrat.

Aceste dispute le considerăm o mare eroare. Pot fi considerate şi provocări, care însă nu vor face bine nimănui. Cert este că aceste dispute sau provocări au un scop şi sigur cei care le creează îl ştiu. Noi le regretăm, nu le-am dorit şi nu le dorim. Dar vom răspunde cu promptitudine, fiindcă dorim să ne apărăm în continuare ţara şi neamul românesc, pentru care ne-am jertfit în luptă împotriva comunismului ateu. Pentru moment, nu putem face decît să-L rugăm, în ajun de Sfinte Paşti, pe bunul Dumnezeu şi să zicem: Facă-se voia Ta!

Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici Cluj, preşedinte:
dr. Traian Mihai Neamţu