Profesor la Universitatea din Cernăuţi, Alexandrina Cernov: Bucovina a fost un adevărat laborator lingvistic pe parcursul istoriei

cernov aSituaţia românilor din Ucraina este tot mai gravă, iar dacă nu vor fi susţinuţi riscă să-şi piardă identitatea. Din cauză că sînt consideraţi o ameninţare, autorităţile ucrainene încearcă să-i împartă în români şi moldoveni pe principiul ‘’Divide et impera”. Alexandrina Cernov, profesor la Universitatea din Cernăuţi şi, totodată, membru de onoare al Academiei Române, vorbeşte
într-un interviu acordat ziarului Făclia despre situaţia românilor din Ucraina. Reputatul lingvist şi istoric literar explică cum se încearcă introducerea aşa- zisei limbi moldoveneşti în satele de români şi de ce nu se adoptă limba română în administraţie, deşi există cadru legislativ în acest sens.
Rep: Ce înseamnă să fii român în aceste vremuri în Ucraina?
Alexandrina Cernov: Înseamnă să fii curajos şi să-ţi aperi drepturile.
Rep: Cu ce probleme se confruntă românii din Ucraina?
Alexandrina Cernov: În fiecare zonă unde trăiesc români sînt probleme specifice. În zona Odessa există o asociaţie a moldovenilor condusă de un moldovean, Anatol Fetescu, un om foarte instruit dar foarte moldovean. El a reuşit să transforme toate şcolile din Odessa în şcoli moldoveneşti, să le facă programe aparte de limbă şi literatură moldovenească, chiar şi un manual, şi nu prea văd ca acolo satele să se revolte. Acum, domnul Fetescu şi-a orientat toată energia spre raionul Noua Suliţă(oraş în regiunea Cernăuţi-n.n.), unde majoritatea populaţiei se declară de etnie moldovenească. Nu a avut însă succes. Vă dau un exemplu concret. Există o editură în limba română care redactează manuale pentru şcolile din Ucraina. Practic elaborează manuale de limba română şi de literatura română şi universală. Anul trecut mi s-a propus să redactez două manuale de limba română şi redactorul care se ocupa de cărţi mi-a cerut să-i recomand pe cineva care să facă un manual de citire moldovenească şi de limba moldovenească. I-am spus categoric că nu voi face acest lucru şi, deasemenea, niciun profesor român din Noua Suliţă nu a dorit să facă acest lucru. Prin urmare, manualele le-a făcut domnul Fetescu la Odessa cu sprijinul Ministerului Educaţiei din Ucraina. Deci problema români – moldoveni este o problemă care are încă perspective şi cu care trebuie să luptăm. Observ că la noi cei care se declară moldoveni învaţă totuşi limba română şi încearcă să se folosească de manualele în limba română. Noi sîntem cam certăreţi. Ca exemplu, domnul profesor Grigore Bostan spunea că dacă ne luptăm între noi atît de tare înseamnă că sîntem români. E bine însă că atunci cînd avem o problemă serioasă ne unim şi luptăm pentru ea. În schimb, în zona ucraineană a Maramureşului românii îşi rezolvă problemele fără să lupte. Luptă partea maghiară şi românii beneficiază de ce obţin maghiarii.
Rep: Cum se aplică Legea limbilor?
Alexandrina Cernov: Foarte greu. Deocamdată la noi numai nouă sate au implementat limba română ca limbă regională. Există în acest sens o opoziţie foarte puternică din partea Partidului Svoboda, un partid de factură fascistă. Desigur, s-a pregătit o capcană politică prin împărţirea în români şi moldoveni. Dacă luăm recensămîntul vedem că românii sînt pe locul trei ca pondere a populaţiei. Dacă ne împart în români şi moldoveni sîntem pe locul nouă. Or, Legea limbilor spune că pentru a putea fi implementată, minoritatea trebuie să reprezinte 10 la sută din populaţia localităţii sau regiunii. Ei, dacă ne împart în români şi moldodoveni acest procent se atinge mai greu. La nivel regional românii şi moldovenii fac 19,5 procente, însă dacă sîntem împărţiţi nu putem implementa limba în adminsitraţia regională. Aceasta este deja o capcană politică.
Rep: De ce credeţi că autorităţile locale din satele româneşte nu se implică mai activ pentru implementarea limbii române în administraţie?
Alexandrina Cernov: Nu pot să spun care ar fi psihologia dar ar fi şi o teamă ca naţionaliştii ucraineni să înceapă un adevărat război împotriva noastră. Dacă urmăriţi ce se întîmplă la Kiev vă daţi seama că există o astfel de teamă.
Rep: Care este situaţia învăţămîntului în limba română ?
Alexandrina Cernov: Cea mai mare problemă e că părinţii încep din ce în ce mai des să-şi dea copiii la şcoli ucrainene, iar autorităţile merg în întîmpinarea lor. Spre exemplu, au fost introduse microbuze care să ducă copiii din satele româneşti la şcoli ucrainene din satul vecin. Acest proces îngrijorează. Oamenii declară tot mai des că vor să le facă copiilor o carieră în Ucraina şi de aceea au nevoie de limba ucraineană. Aici o înfluenţă nefastă o are şi statul pentru că diplomele obţinute în România nu funcţionează şi prin urmare oamenii hotărăsc să-şi stabilească copiii la şcoli în Ucraina. În România vin să înveţe copii foarte puţini.
Rep: Ce se poate face pentru a stimula copiii să înveţe limba română ?
Alexandrina Cernov: E greu de spus pentru că este un proces de lungă durată. Eu am un studiu care se numeşte Interferenţe lingvistice şi consecinţele lor şi capcanele politice. Lucrul acesta nu se poate face decît prin convingere. E vorba că se instalează într-o perioadă de timp o anumită psihologie. La un moment dat, în Bucovina nu-i mai interesează în ce limbă vorbesc.
Bucovina a fost un adevărat laborator lingvistic pe parcursul istoriei pentru că de fiecare dată cînd s-a schimbat administraţia s-a schimbat şi limba oficială.
În secolul XX, limba oficială s-a schimbat de patru ori: germană, română rusă şi ucraineană. Aşa că tot la 25 de ani, fiecare generaţie de români a trebuit să înveţe o altă limbă de stat. Or, orice etnie minoritară care renunţă la limba proprie face primul pas spre deznaţionalizare şi primul pas spre pierderea identităţii. Chiar dacă păstrăm obiceiurile, porturile noastre, dacă populaţia îşi va pierde limba maternă, aceasta nu va mai gîndi româneşte. Există riscul de a deveni cetăţeni ai universului, adică să fim lipsiţi de limbă şi identitate. Pentru aceasta se va lovi în limbă şi în istorie. Astăzi, Facultatea de Istorie din Cernăuţi elaborează o istorie a Bucovinei în care dovedeşte că Bucovina pînă la Carpaţi este ucraineană şi că acest teritoriu a aparţinut Rusiei Kievene. Prin această istorie se promovează ideea că românii din Bucovina sînt ocupanţi, lucru care influenţează negativ românii pentru că cei care vin din afară şi se stabilesc la Cernăuţi se întreabă de unde au venit aici românii. Promovarea acestei idei de ocupanţi am auzit-o şi la radio în limba ucraineană. Lucrul acesta, desigur, influenţează şi asupra relaţiilor interetnice în zonă. Prin urmare, dacă ne gîndim la toată situaţia care se perpetuează în timp ne dăm seama că o să ajungem la nivelul lingvist al românilor din Valea Timocului. Trebuie spus acest lucru, iar românii din Bucovina să înţeleagă ce se poate întîmpla dacă îşi duc copiii la şcoli în limba ucraineană.
Rep: Ce oportunităţi sînt de a învăţa în limba română la nivel universitar?
Alexandrina Cernov: Există o catedră de limba română, însă conducerea acestei catedre nu le dă voie studenţilor să interacţioneze cu comunitatea românească sau să participe la anumite manifestări culturale ale românilor. Ei învaţă limba română conform programului, însă sînt rupţi de comunitate.
Rep: Cum participă presa de limbă română din Ucraina la păstrarea identităţii?
Alexandrin Cernov: Cu toate greutăţile pe care le întîmpină, cu toate animozităţile, presa încă mai menţine vie flacăra românismului.
Interviu realizat de Cosmin PURIŞ

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.