Prof. dr. Aurel ANDERCOU: Evoluţia angiologiei şi chirurgiei vasculare la Cluj-Napoca

În organizarea Societăţii Române de Angiologie şi Chirurgie Vasculară (SRACV), la Cluj-Napoca se va desfăşura, în perioada 6-7 iunie, cel de-al X-lea Congres naţional – cu participare internaţională – de Angiologie şi Chirurgie Vasculară. Potrivit preşedintelui SRACV, prof. dr. Aurel Andercou, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Medicale, tematica din acest an a manifestării (congresul este organizat din doi în doi ani) include, între altele, bolile arteriale acute, bolile arteriale cronice, ischemia critică, anevrismul, chirurgia Aurel-Andercou-2vasculară minim invazivă, angiologia intervenţională, cercetări de bază în angiologie, aplicarea microchirurgiei în chirurgia vasculară, boli venoase, tulburări limfatice, diabetul şi complicaţiile vasculare, reabilitarea în angiologie şi chirurgie vasculară ş.a.

„SRACV a făcut cercetare ştiinţifică în sensul aprofundării cauzelor bolilor vasculare, al optimizării metodelor de diagnostic şi de tratament medical şi chirurgical. Societatea întruneşte peste 250 de specialişti din toată ţara, se bucură de un bun prestigiu internaţional, fiind afiliată la Uniunea Internaţională de Angiologie. Activitatea sa ştiinţifică a fost comunicată, supusă discuţiilor şi publicată în revista Romanian Journal Angiology and Vascular Surgery, editată de Societate aici, la Cluj-Napoca, în limba engleză. La fiecare doi ani, Societatea a organizat cîte un Congres naţional cu participare internaţională. În prezent sîntem înaintea celui de-al X-lea Congres” – precizează, în interviul acordat ziarului Făclia, preşedintele SRACV, prof. dr. Aurel Andercou.

 – Ce reprezintă, astăzi, angiologia?

– Aş începe prin a spune că medicina este una dintre cele mai dinamice specialităţi. Progresul ultimilor 30-40 de ani a fost spectacular şi s-a datorat atît dezvoltărilor conceptuale, cît şi celor de dezvoltare tehnică deosebită.

Ramura medicală despre care doriţi să vorbim, angiologia, este de graniţă, între medicina internă – cardiologie şi chirurgie. Angiologia reprezintă astăzi, deja, o specialitate care înglobează preocupările ştiinţifice şi practica medicală care se adresează bolilor arterelor, venelor şi vaselor limfatice ale membrelor inferioare şi, mai rar, ale membrelor superioare. Pînă la un punct, diagnosticul şi tratamentul aparţin specialităţilor de medicină internă, apoi, în fazele avansate, şi tratamentul aparţine domeniului chirurgiei vasculare.

Patologia arterială este cea mai gravă sub aspect de evoluţie şi prognostic, uneori putînd îmbrăca un aspect acut, de evoluţie spre gangrena membrelor inferioare, cu consecinţele sale, chiar cu evoluţie spre deces. Este cunoscut faptul că starea arterelor se degradează odată cu vîrsta, în special datorită îngroşării pereţilor prin depunerea de grăsimi şi săruri (ateroscleroză), realizînd îngustări (stenoze), sau chiar închiderea completă a vaselor arteriale. Se mai cunoaşte faptul că evoluţia leziunilor arteriale ale membrelor (în special ale membrelor inferioare) este paralelă cu apariţia leziunilor pe arterele coronare (ale cordului) şi arterele cerebrale (carotide), iar cu timpul afectarea arterelor se generalizează.

În paralel cu angiologia arterială, s-au dezvoltat flebologia, care se ocupă cu studiul şi tratamentul venelor (varice, tromboflebită, ulcer venos), şi limfologia, care se ocupă de limfedem (creşterea conţinutului lichidian de întoarcere spre inimă, în grosimea ţesutului grăsos, sau leziunile vaselor limfatice).

Angiologia medicală este azi recunoscută în aproape toate ţările, iar corespondentul ei chirurgical este chirurgia vasculară.

– De cînd putem vorbi de angiologie, la Cluj-Napoca?

– La Cluj-Napoca, primele preocupări pentru angiologie au fost coagulate în 1968 (sînt 45 de ani de atunci!), la iniţiativa prof. dr. Eugen Cosma (şeful Clinicii Chirurgicale II) şi a colaboratorilor săi, viitori profesori dr. Aurel Kaufman, dr. Traian Chirileanu, precum şi doctorii dr. Alexandru Pop, dr. Mircea Ghibu, dr. Titus Prişcu, dr. Florin Galea, creîndu-se Cercul de Chirurgie vasculară, transformat în 1970 în Secţia de Chirurgie vasculară a Uniunii Societăţiilor de Ştiinţe Medicale – Filiala Cluj. Din 1970 s-au ţinut şedinţe lunare de comunicări ştiinţifice, iar la doi ani s-a organizat cîte o consfătuire naţională, cu participare internaţională, care echivala cu ceea ce astăzi numim simpozion internaţional.

În paralel cu activitatea ştiinţifică, în practica chirurgicală s-au introdus, de către acelaşi colectiv, metodele operatorii de chirurgie vasculară arterială: operaţiile de trombendarterectomie (ridicarea plăcilor ateromatoase din lumenul vaselor) şi operaţiile de by-pass, de înlocuire a arterelor, operaţiile de extirpare largă a varicelor, operaţiile pe venele profunde şi operaţiile pentru limfedemele membrelor inferioare. Aceste progrese terapeutice chirurgicale vasculare au fost posibile după progresul în diagnosticarea bolilor arterelor şi venelor prin investigaţiile radiologice cu substanţe de contrast introduse direct în circulaţie, sub forma arteriografiilor, flebografiilor şi a limfografiei, realizate prima dată la Cluj – Napoca, la Clinica Chirurgicală II, şi apoi la Clinica de Radiologie, de către prof. dr. Silviu Sfrângeu, şi la Clinica Medicală I, de către conf. dr. Dan Olinic. Însă pasul hotărîtor în progresul diagnosticului bolilor vasculare a fost realizat odată cu introducerea în practică, în 1980, a ecografiei generale şi în particular a Eco Doppler-ului vascular, în Clinica Medicală I, Medicală III, Clinica Chirurgicală II, în Institutul Inimii şi apoi în celelale unităţi medicale din Cluj-Napoca.

Activitatea de urgenţe chirurgicale vasculare, sub forma dezobstrucţiilor vasculare, a by-passurilor sau a operaţiilor pentru tromboflebite, a fost asigurată în mod benevol de medicii şi personalul medical sanitar al Clinicii Chirurgicală II timp de peste 25 de ani. În 1973 s-au realizat primele operaţii arteriale şi la Clinica Chirurgicală I, prin strădania doctorului Mircea Nana. Prin deschiderea Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară au fost extinse în continuare mijloacele de diagnostic şi operaţiile de chirurgie vasculară.

– Unde se tratează, în prezent, pacienţii vasculari?

– În prezent, pacienţii vasculari diagnosticaţi se tratează în Spitalul Judeţean Cluj, la Clinica Medicală I, unde funcţionează un departament de explorări şi terapie intervenţională cardiovasculară, la Clinicile Medicală II, III, IV, V, Clinica Chirurgicală II şi Clinica Chirurgicală I, unde funcţionează cîte o secţie de chirurgie vasculară periferică, şi la Institutul Inimii. În diagnosticarea şi îndrumarea pacienţilor spre clinicile sau secţiile specializate în diagnosticul şi tratamentul afecţiunilor vasculare, venoase sau limfatice, un rol hotărîtor îl au medicii de familie, care trebuie să observe primele semne ale evoluţiei afecţiunilor, care au o evoluţie cronică în stadii successive de agravare, dacă nu sînt tratate.

– Ştiu doar că dvs conduceţi Societatea Română de Angiologie şi Chirurgie Vasculară. De cînd există această Societate şi care este scopul pentru care a fost înfiinţată?

– Din anul 1990, activitatea ştiinţifică a luat o amploare mai mare, iar Secţia de Chirurgie vasculară a Uniunii Societăţilor de Ştiinţe Medicale s-a transformat în Societatea Română de Angiologie şi Chirurgie Vasculară, cu sediul la Clinica Chirurgicală II. Primul său preşedinte a fost prof. dr. Aurel Kaufman. În 1994, din Secţia de Chirurgie vasculară s-a desprins şi Societatea Română de Microchirurgie şi Chirurgie Reconstructivă, al cărui prim preşedinte a fost prof. dr. Constantin Ciuce.

SRACV a fost concepută ca o societate multidisciplinară, în care toţi specialiştii care au contact cu afecţiuni vasculare concurează la stabilirea diagnosticului şi terapiei celei mai adecvate. Primul rol îl are medicul de familie, care cunoaşte situaţia familiară şi personală a tuturor pacienţilor săi, pacienţii fiind apoi îndrumaţi la specialiştii exploraţionişti, ultrasonografişti, radiologi, internişti, cardiologi, şi, în final, spre chirurgii vasculari, cardiovasculari sau neurochirurgi, în funcţie de localizarea afectării arteriale, la membre, cord sau în sectorul cerebral. Dar tangenţe radiologice au şi alte specialităţi: pediatrie, dermatologie, chirurgie generală, chirurgie plastică, ortopedie, urologie.

SRACV a făcut cercetare ştiinţifică în sensul aprofundării cauzelor bolilor vasculare, al optimizării metodelor de diagnostic şi de tratament medical şi chirurgical. Societatea întruneşte peste 250 de specialişti din toată ţara, se bucură de un bun prestigiu internaţional, fiind afiliată la Uniunea Internaţională de Angiologie.

– Care sînt perspectivele de evoluţie ale unui arteriopat?

– Timp destul de îndelungat, cazurile se pot trata medicamentos, se pot stabiliza în situaţia lor; dar, după ani de zile, dacă nu sînt corect tratate medicamentos, se ajunge la proceduri de plastie endovasculară arterială sau venoasă, de stenturi (spirale), după o prealabilă dilatare pneumatică a vaselor. În sfîrşit, în cazurile avansate se ajunge la operaţii de amploare mare, dezobliterări sau plasare de proteze endovasculare (ceea ce în România s-a practicat pînă în prezent numai sporadic), sau operaţii de by-pass aorto-femural, femuro-popliteal sau alte tipuri de by-pass pe căi neobişnuite, denumite by-passuri extra-anatomice.

În România începem să ne apropiem de standardele Europene de diagnostic si terapie a bolilor vasculare.

M. TRIPON

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.