Cum vede UDMR viitorul USL-ului?

    • Interviu cu preşedintele UDMR Cluj, deputatul Máté András Levente •

Observînd că, de ceva vreme UDMR nu mai vorbeşte neîntrebat, ne-am adresat preşedintelui organizaţiei clujene a Uniunii, deputatul Máté András Leventeş, ca să aflăm care este poziţia formaţiunii pe care o reprezintă, faţă de temele actuale ale agendei publice. În urma dialogului cu domnia sa, am aflat şi de ce tace Ununea: pentru că aşteaptă. Aşteaptă să vadă dacă se rupe USL, aşteaptă să vadă cum va fi modificată Constituţia, care va fi varianta finală privind regionalizarea. Abia după aceea, dacă principiile susţinute de UDMR nu vor fi acceptate nici în privinţa regionalizării şi nici a noii Constituţii, Uniunea va reacţiona. Şi anume, votînd împotriva celor două proiecte. Dar, poate nu se va ajunge pînă acolo. Poate USL-ul se va rupe, UDMR va fi invitat, alături de PSD la guvernare şi atunci, poate regiunile vor fi desenate pe placul UDMR, iar Constituţia nu se va mai referi la România ca la un stat naţional. Poate nu!

  Reporter: Cum apreciaţi propunerile premierului Victor Ponta pentru posturile de procuror general, respectiv ministru al Justiţiei?
    Mate Andras Levente: E atributul Guvernului, al primului ministru de a propune ministrul Justiţiei şi tot responsabilitatea lor este dacă nu funcţionează aşa cum trebuie. Dar, încerc să fiu cît se poate de optimist la început – şi să nu spun nimic rău despre nimeni, nu în sensul de a spune că nu e tocmai persoana care trebuie să ocupe acest loc. Pînă acum nu mi se pare să existe vre-o problemă. Singura mea problemă este cu sistemul în sine, adică respectarea statului de dept. Deci, dacă se respectă principiile statului de drept şi tot ce înseamnă tragerea la răspundere a unor persoane care au făcut o greşeală foarte gravă, e ok din partea mea, oricine e procuror general.

   Rep: Credeţi că USL va rezista pînă anul viitor, sau este în pericol de a se rupe?
    M.A.L.: Deocamdată, cum văd eu lucrurile, sînt într-adevăr neînţelegeri în cadrul USL-ului, dar cred că vor rezista. Anul acesta încă nu văd nici o problemă. Să vedem ce se va întîmpla cu ocazia modificării Constituţiei, care cred că este o piatră de hotar în tot ce înseamnă colaborarea între PNL şi PSD.

Rep: Cu alte cuvinte, credeţi că vor merge împreună la alegerile prezidenţiale, sau va avea PSD un candidat propriu?
    M.A.L.: Eu vorbesc despre primul hop, dacă pot să spun aşa – prima perioadă mai grea este referendumul pentru modificarea Constituţiei şi alegerile europarlamentare. Vom mai vedea dacă la prezidenţiale vor merge împreună sau nu. Cele două evenimente amintite pot duce chiar la ruperea USL.

Rep: În acest context, se întrevede cooptarea UDMR-ului la guvernare?
    M.A.L.: Deocamdată nu s-a discutat acest aspect, pentru că USL are majoritatea necesară pentru a guverna.

 Rep: Vorbeaţi despre modificarea Constituţiei. Legat de acest subiect aş dori să vă întreb, în cazul în care propunerile făcute de UDMR vor fi respinse,  cum va vota Uniunea?
    M.A.L.: Avem mai multe propuneri, o să vedem care vor fi acceptate şi care vor fi respinse. Am gîndit şi o altă variantă de eliminare a statului naţional, în sensul de a fi recunoscută minoritatea ca factor constitutiv al statului – şi la Consiliul Superior al Magistraturii, şi la funcţionarea Guvernului, Parlamentului, şi Preşedinţiei – iar dacă se admite ceva, vom putea susţine modificările, dar depinde de soluţia pe care o vom avea la sfîrşitul votului în plenul Camerei, respectiv a Senatului.

  Rep: Dar veţi insista pentru eliminarea din Constituţie a sintagmei de stat naţional, sau nu renunţaţi la această idee?
    M.A.L.: Nu renunţ, eu am să susţin această modificare în comisie.

  Rep: Un ultim subiect – ce părere aveţi despre harta viitoarelor regiuni, aşa cum o propune USL?
    M.A.L.: Cred că nu putem susţine această variantă şi, dacă se insistă, în primul rînd, ar trebui văzut care sînt acele atribuţii care vor coborî de la nivelul Guvernului, al ministerelor, la aceste regiuni. În cazul în care regiunilor le vor reveni suficiente atribuţii pentru a putea funcţiona, vom fi în favoarea regionalizării. Dar, dacă nu se acceptă principiile pe care noi le susţinem, vom vota contra. În ceea ce priveşte desenarea regiunilor, deocamdată nu există decît variante de discuţii şi nu este nici măcar cristalizată o variantă finală, fapt penru care nu pot să comentez acum. Pentru mine, esenţa e ca municipiul Cluj-Napoca şi judeţul Cluj să fie factori principali într-o regiune care se va forma.

 Rep: Cum credeţi că ar trebui aleşi viitorii guvernatori ai regiunilor?
    M.A.L: Cred că prin vot indirect, adică prin votul aleşilor locali, nu prin votul direct – aşa cum este ales preşedintele Consiliului Judeţean.

Adriana STUPAR