„EUROVISION”-ul literar al lui EFIM TARLAPAN

coperta_tarlapanAşa-i place lui Efim Tarlapan să-i spună pelerinajului pe care l-a făcut în ultimii ani în spaţiul european (deocamdată). Este un pelerin, în sensul că are credinţa fermă că epigrama, aforismul, satira românească, prin exponenţii ei cei de vîrf, trebuie să pătrundă în spaţiul istoric şi cultural îndepărtat, dovedind şi convingînd comunitatea acelor ţări că România are multe de spus în cultura europeană.

Efim TARLAPAN, scriitor cu multiple valenţe artistice-culturale, este o persoană care ştie să cultive relaţii cultural-literare cu diverse personalităţi din afara graniţelor şi mai ales prin diaspora româno-moldovenească, răspîndită în lume. Cinste lui!

Deşi nu mi-a mărturisit, cred că ideea i-a venit după mai multe deplasări în Suedia, unde s-a întîlnit cu diaspora românească şi unde s-a stabilit fiica sa Otilia – o frumoasă profesoară de italiană, formată la UBB Cluj-Napoca şi o pictoriţă excepţională, care n-a „aşteptat” confirmarea naţională (locală o avea) şi, „împinsă” de o anumită situaţie, s-a stabilit în Suedia.

Agreat, iubit şi apreciat de conaţionali, aceştia s-au aliat şi i-au făcut lui Efim Tarlapan mai multe invitaţii. Prima invitaţie a fost la Roma (Italia) pentru 26 martie 2012. Din Interviul acordat şi publicat în „Timpul.md.” în 16 aprilie 2012, cu titlul „Efim Tarlapan şi-a scos zîmbetele la export”, aflăm că „Pe 26 martie, la Roma, a avut loc conferinţa „Aforiştii faţă-n faţă” la care am fost invitat de Asociaţia”Dacia” a diasporei basarabene şi de Institutul Cultural Român”, la care au participat mai mulţi aforişti din Italia şi E. Tarlapan ca repgruprezentant al românilor. Acţiunea s-a desfăşurat în Sala de conferinţe de la Accademia di Romania, „un edificiu istoric, ridicat între cele două războie mondiale de arhitectul Petre Antonescu”, pentru construcţia căruia au contribuit oficialităţile româneşti, dar şi Benito Mussolini (singurul nume care este gravat ca donator, cf. unor surse din internet). Fiind mai mulţi nominalizaţi pentru a participa la această întîlnire, Fabrizio Caramanga, „unul dintre cei mai mari aforişti italieni”, l-a selectat pe Efim Tarlapan, cunoscîndu-i volumul ”O antologie a aforismului românesc de pretutindeni”. Tot atunci a fost invitat şi la Festivalul aforismului internaţional de la Torino, din 2013.

Alegerea sa pentru această conferinţă a fost motivată şi de apariţia volumului Zîmbete pentru export, volum bilingv – în română şi italiană: Sorrisi da esportare, coordonatoarea ediţiei fiind Silvana Baroni, „o personalitate italiană, autoare de aforisme”. Cartea conţine nu numai aforisme, ci şi satire, fabule şi epigrame, beneficiind de o excelentă Prefaţă semnată de preşedintele Uniunii Epigramiştilor din România, dl. George Corbu, care notează, între altele: ”Satiric de prim plan, umorist în plan secund (termenii pot fi inversaţi…) Efim Tarlapan ilustrează – cu autoritatea conferită de o operă nu numai întinsă, ci şi viguroasă sub raport artistic – încrengăturile a ceea ce Adrian Marino admitea prin denominaţiunea gen comic, în cadrele căruia a dobîndit statură de scriitor clasic.”

Spre deosebire de ceilalţi aforişti, EfimTarlapan (asemenea clasicului C. Negruzzi care, legînd proverb cu proverb, a scos o „nuvelă proverbială de precepte şi poveţe”), analizîndu-şi aforismele, a făcut „o selecţie şi le-am legat coadă de coadă”, alegîndu-se cu o „nuvelă aforistică”)un „Colaj aforistic”, prezentat cu mare succes, în paralel, în română şi italiană.

***

2013 – Un alt an şi un alt succes, demn de reţinut fiind şirul activităţilor care au avut loc în perioada 25 februaie – 4 martie la Paris. Aici, sărbătoarea Mărţişorului a devenit o tradiţie în comunitatea basarabenilor-francezi. Prima întîlnire a familiei de scriitori Efim Tarlapan şi Zina Cenuşă (soţia) a avut loc joi, 28 februarie 2013, la Cafeneaua „La Maison Verte”, cu o parte a diasporei basarabene din Paris, care, aflînd de prezenţa lor acolo, au dorit să-i întîlnească mai devreme. În ziua de 2 martie 2013 a urmat evenimentul propriu-zis, care a fost organizat de Asociaţia Culturală „Mihai Eminescu”, Clubul Liberal Franţa, Asociaţia „Jeunes Moldaves”, Asociaţia Mediatică „Pro-Diaspora France”, Asociaţia Connexions Moldavie, Asociaţia Uniunea Interculturală, Asociaţia „Pro-Neamul” şi Asociaţia Art&Heritage Club France. La spectacolul care s-a desfăşurat la Teatrul „Le Passage vers les Etoiles” din Paris au participat cca 250 de persoane – diaspora şi prietenii lor francezi – , care s-au bucurat de programul artistic oferit de Victoria Mahu, Formaţia “Odeon” – cu Margareta Luţă, Ion şi Slavic Meleca sub conducerea artistică a lui Sandu Botea, precum şi Corina Cuniuc, Vladimir Vitu , Teodor Discuari şi alţii – toţi artişti profesionişti. Demn de remarcat este faptul că acest eveniment a fost onorat cu prezenţa de Excelenţa Sa, Domnul Ambasador al R. Moldova la Paris, Oleg Serebrian, întîmpinat cu tradiţionalul colac moldovenesc, dar şi cu mărţişoare şi bucate alese, după cum mărturiseşte dl. Dorin Duşciac – preşedintele Clubului Liberal Franţa.

Invitatul de onoare al serii a fost satiricul Efim Tarlapan, care a cucerit publicul cu catrenele-i inspirate, deseori acide, dar nu supărătoare, cu parodii şi aforisme. Totodată şi-a prezentat şi cîteva dintre apariţiile sale editoriale din Republica Moldova sau România: Cu Mîţa-n carte; Cîte-o poantă de căciulă; Cantina săracilor cu duhul; Mărul lui Adam, precum şi două cărţi pentru copii: Unde era dus tatăl iezilor… şi Pauza de rîs.

A urmat scriitoarea Zina Cenuşă care şi-a prezentat cărţile: Drumul spre casă şi Culorile inimii, precum şi trei cărţi pentru copii din ciclul „…şi băieţii plîng”. Apoi a ţinut un discurs în faţa auditoriului pentru care a fost aplaudată în picioare şi felicitată cordial de către Domnul Ambasador Oleg Serebrian, ceea ce este extrem de onorant. În cuvîntul său, scriitoarea Zina Cenuşă s-a referit la viaţa şi situaţia refugiaţilor (n-a folosit cuvîntul emigranţi) din Moldova pruto-nistreană, viaţă pe care o cunoaşte din lecturi, dar şi din mărturisirile unora plecaţi, chiar şi din propria sa experienţă. Avînd o soră plecată la muncă în Italia, în fiecare an o înlocuieşte pentru ca ea să poată veni acasă să-şi vadă mama. A amintit de două lucrări ale unor autori moldoveni care descriu aceste aspecte de viaţă, dar şi Zina însăşi are două jurnale în care-şi descrie sentimentele pe care le-a încercat cînd au venit în România şi s-au stabilit la Cluj-Napoca. Totodată, ea a ţinut să sublinieze că întîlnirile cu refugiaţii moldoveni sînt grele şi constituie o mare responsabilitate pentru un scriitor, dar oferă şi o satisfacţie morală şi sufletească. De aceea, „La aceste întîlniri, (noi,scriitorii s.n.) avem emoţia elevului care aşteaptă de la profesorul său nota pentru compunerea scrisă.”

Şirul ceremoniilor s-a încheiat cu întîlnirea cu enoriaşii Bisericii Ortodoxe din Ville Neuve Sent

Georges, o suburbie a Parisului, receptivi la carte şi la evoluţia vieţii literare de acasă.

Subliniem, la final, cîteva idei pline substanţă dintr-un DIALOG dintre Efim Tarlapan şi dl Dorin Duşciac. Printre altele, regretă relaţiile nu prea apropiate între cele două românităţi şi neimplicarea oficialităţilor româneşti în înfăptuirea unei Uniri definitive. Situaţia politică din Republica Moldova a fost un alt subiect. De reţinut este şi gîndul ca la sfîrşitul lunii august să facă o deplasare în Canada unde, de asemenea, există o numeroasă diasporă românească şi unde se va organiza sărbătoarea Limbii Române, ambii scriitori fiind printre invitaţi.

Silvia POPESCU

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.