Altă Alianţă DA

ILIE CĂLIAN

Pe cît de mare e zarva, pe atît şi haosul în tabăra celor care-l „au pe naşu-n suflet” – cel puţin la nivel declarativ. Băsescu s-a pronunţat în sensul că el nu are ambiţia să revină la conducerea PDL, ci la conducerea Dreptei – a Dreptei autentice, fireşte, el fiind specialist în doctrine „autentice”. Iar dacă e aşa, afirmaţia sa ar fi oarecum explicabilă: o serie de lideri ai PDL vorbeau despre necesitatea ca partidul lor să fie reprezentativ ca partid de centru-dreapta. Sau, poate, la ultima întîlnire a lui Băsescu cu liderii PDL – la Cotroceni, încă o dată încălcînd grav Constituţia! – s-au clarificat lucrurile: Băsescu şef al Dreptei, la modul general, un conglomerat de partide în care PDL s-ar aşea mai la stînga, spre Centru.

Însă, pînă cînd se va clarifica definitiv poziţia lui Băsescu, faţă de PDL şi viitoarea Dreaptă, iată că a explodat o „bombă” politică. La sfîrşitul săptămînii trecute s-a refăcut Alianţa D.A. Nu vă pripiţi: nu s-au reunit PNL cu PD, ca în 2004. Aşa-numita Alianţă pentru Dreptate şi Adevăr nu-i are ca preşedinţi pe Stolojan şi Băsescu – vă amintiţi de momentul „Dragă Stolo” -, ci pe… Mihai Răzvan Ungureanu, preşedintele partidului Forţa Civică, şi Aurelian Pavelescu, preşedintele unei aşchii din PNŢCD. Dacă am înţeles bine, cei doi vin cu o ofertă de mare concentrare a Dreptei, ofertă care ar trebui să se adreseze în primul rînd PDL şi, desigur, lui Băsescu. N-o să comentez ridicolul situaţiei în sine, nici al momentului în care MR Ungureanu se străduia să explice de ce a copiat numele vechii alianţe dintre liberali şi democraţi. Şi nici ridicolul explicaţiei sale, cum că prin Dreptate şi Adevăr trebuie să înţelegem, totodată, Dreapta Adevărată. Adică acea doctrină care ar trebui să aibă un partid pe care să-l conducă Băsescu.

E adevărat, replicile celor din PDL n-au întîrziat – şi au fost categorice, indiferent din partea cărei tabere pedeliste. Adică, n-ar fi suficient că, din cauza alierii cu asemenea partiduleţe de drepta, PDL şi-a compromis şansele şi la alegerile locale, şi la cele parlamentare, că acum exact aceleaşi persoane, cu partide de garsonieră, vin să se erijeze în conducătorii veritabilei Drepte, aceea care va conduce România prin Băsescu, bla-bla-bla… De altfel, PDL are pe cap probleme mult mai grele de soluţionat, iar bîzîielile unor MR Ungureanu şi Pavelescu nu fac decît să-i enerveze.

Foştii liberali din PDL, conduşi de Stolojan, îl sprijină deschis pe Vasile Blaga, „Dragă Stolo” devenind astfel un oponent al lui Băsescu, prin critica dură pe care i-o face Elenei Udrea, despre ale cărei calităţi de lider de partid spune că şi le-a dovedit în calitate de şefă a organizaţiei Bucureşti, calitate în care a izbutit să piardă cu succes toate primăriile de sector. Aşadar, Elena Udrea n-ar avea „nici experienţa, nici capacitatea politică de a răspunde sarcinilor pe care un preşedinte al PDL le are în prezent, de reconstrucţie a partidului”. Şi, pentru ca lucrurile să fie clare, Stolojan precizează: „Această funcţie nu poate fi privită ca un hobby”. Dacă aş fi spus eu asta, aţi fi zis că o spun cu răutate… Nici Monicăi Macovei nu-i acordă mai mult credit Stolojan, care-i reproşează, printre altele, că nu cunoaşte în mod real organizaţiile partidului şi că nu înţelege că „aceste organizaţii sînt făcute din oameni şi nu din simple obiecte”.

Ce am putea prevedea pentru convenţia extraordinară de sîmbătă a PDL? Deocamdată, poziţia viitoare a lui Băsescu este incertă. El se încăpăţînează să o susţină (împreună cu Boc, inevitabil!) pe Elena Udrea. Şi dacă marea masă a delegaţilor n-o vrea? Atunci se face praf prestigiul lui Băsescu, atîta cît mai este – în primul rînd în ochii membrilor şi susţinătorilor PDL, dar şi ai acelei părţi a electoratului care mai crede în el. Afirmaţia sa că nu l-ar interesa PDL în sine, cît Dreapta, arată că încearcă o ieşire onorabilă din această situaţie. Fireşte, mai are timp să-i ameninţe cu anumite dosare pe unii lideri de partid – dar s-ar putea ca aceştia să facă joc dublu: să facă afirmaţii pro Elena Udrea, dar să-şi convingă delegaţii să voteze pentru Blaga. Îi mai rămîne, totuşi, soluţia cu un „triumvirat” format din două femei şi un bărbat – Udrea, Macovei şi Blaga -, care să nu poată funcţiona decît provizoriu, pentru ca, la momentul potrivit, Băsescu să preia conducerea celei de a doua Alianţe DA (dacă o asemenea formulă ridicolă va mai rezista).