Conferinţa cu tema “România şi viitorul instituţiilor europene”, la UBB

Personalităţi de renume ale mediului academic au participat, vineri, la conferinţa cu tema “România şi viitorul instituţiilor europene”, urmată de dezbateri, care s-a desfăşurat la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai (UBB).

“Evenimentul de la Cluj-Napoca este primul dintr-o suită de dezbateri despre viziunea României asupra construcţiei europene, următoarele două dedicate acestei teme urmînd să se desfăşoare la Bruxelles (mai) şi Bucureşti (octombrie). UBB-20Un document final, care se va intitula “Opinia României despre viitorul UE” va sintetiza aspectele prezentate în cadrul acestor discuţii şi va fi publicat în luna octombrie 2013”, a arătat în cuvîntul de deschidere moderatorul reuniunii, Dan Luca, director al Reţelei EurActiv din Bruxelles.

Într-un mesajul adresat participanţilor la conferinţă, ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, a apreciat iniţiativa organizării acestor dezbateri, care sunt “un exerciţiu public de reflexie şi o sursă valoroasă de idei în contextul dialogului instituţional de la nivelul Uniunii”.

“Vedem România ca pe un stat activ în acest proces de reformă a instituţiilor UE. Criza economică ne învaţă cît de important este pragmatismul, iar reacţia politică la provocările economice ne arată cît de importante şi actuale sunt principiile şi valorile fundamentale ale Uniunii, promovate de fondatorii săi. În acest spirit, vocea României trebuie să fie remarcată de către partenerii de dialog. Pentru aceasta trebuie să fim convingători şi unitari ca mesaj”, a subliniat şeful Diplomaţiei, în mesajul care a fost citit în cadrul reuniunii.

Fostul negociator şef al României cu UE din perioada de preaderare, prof. univ. dr. Vasile Puşcaş, decanul Facultăţii de Studii Europene a UBB, prof. univ. dr. Nicolae Păun, şi decanul Facultăţii de Administraţie Publică din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) din Bucureşti, prof. univ. dr. Diana Iancu, au vorbit despre rolul cheie pe care România îl poate juca în procesul de transformare pe care UE îl va cunoaşte în următorii ani, cînd se conturează o nouă structură instituţională, un posibil Guvern federal şi o a doua Cameră a Parlamentului European.

Dintre statele membre ale UE, Germania pune accentul pe o integrare economică şi politică mai adîncă şi doreşte mai multă putere pentru UE. Franţa urmează punctul de vedere al Germaniei, dar pe de altă parte nu îmbrăţişează ideea măsurilor de austeritate, temîndu-se de pierderea influenţei sale în UE. Marea Britanie procedează la o reevaluare generală a implicării sale, este împotriva creşterilor bugetare în Uniune şi insistă să se păstreze Piaţa Unică. Turcia face eforturi pentru a deveni membră a Uniunii cu drepturi depline. Din spaţiul non UE, Rusia încearcă să se poziţioneze ca puternic partener economic în domeniul furnizării energiei, au relevat vorbitorii.

În urmă cu 13 ani, pe 15 februarie 2000, România a deschis prima etapă de negociere, la Bruxelles, pentru aderarea la Uniunea Europeană. Ţara noastră a negociat 31 de capitole în procesul de aderare la Uniune.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.