Titus Corlăţean: Aşteptăm un răspuns de la partenerii noştri ungari. Sper că înţelepciunea va prevala

titus corlateanAGERPRES: Domnule ministru, ce demersuri intenţionaţi să faceţi în contextul tensionării relaţiilor dintre România şi Ungaria? După aserţiunile ambasadorului ungar, potrivit cărora Ungaria sprijină cererea maghiarilor din ţara noastră dacă ei doresc crearea ţinutului secuiesc, aveţi în vederea o discuţie cu înalţi oficiali de la Budapesta?

Titus Corlăţean: Am transmis instrucţiuni ambasadorului român la Budapesta pentru a efectua un demers la MAE ungar, pentru clarificarea rapidă a situaţiei, inclusiv pentru a clarifica dacă Budapesta confirmă dorinţa de a continua să punem în prim plan Parteneriatul strategic dintre statele noastre, un parteneriat care include interese şi politice, şi economice, referitoare la bugetul european care se va discuta astăzi la Bruxelles, precum şi domeniul securităţii energetice, şi desigur investiţii în infrastructură. Dacă va fi nevoie, sînt dispus la o discuţie directă cu omologul ungar, Mártonyi János. Şi eu fac parte din delegaţia României la Consiliul European la Bruxelles şi sper să clarificăm aceste lucruri, pentru că este în interesul celor două state.

AGERPRES: Aţi afirmat că „ambasadorul trebuie determinat să se întoarcă în mandatul său”. Cum vedeţi posibil acest lucru? Ce alte măsuri luaţi în calcul?

Titus Corlăţean: Aşteptarea mea şi a Ministerului Afacerilor Externe faţă de autorităţile de la Budapesta este ca acestea, în baza unei perioade de reflecţie „la rece”, să transmită instrucţiuni clare ambasadorului ungar la Bucureşti să se reîntoarcă în limitele mandatului său şi să manifeste reţinere în conduita şi în declaraţiile sale publice. Există nişte reguli diplomatice internaţionale care trebuie respectate. Reglementările internaţionale în materie diplomatică nu includ transformarea unui ambasador acreditat într-o altă ţară într-un „star de televiziune”. Ambasadorul ungar la Bucureşti şi-a depăşit mandatul pe care îl are orice ambasador străin acreditat într-o capitală. Declaraţiile prin care ambasadorul ungar ne trasează sarcini referitoare la modul în care România să îşi modifice Constituţia, cum să transformăm România în stat multinaţional şi cum să sprijinim toate formele de autonomie, pentru maghiari, în România, sînt declaraţii inacceptabile şi încalcă principiul bunei vecinătăţi şi pe cel al parteneriatului dintre statele noastre. Este firesc, ca un guvern responsabil, să adoptăm o poziţie clară, menţinînd direcţia constantă pe relaţia bilaterală cu Ungaria, de a privilegia promovarea Parteneriatului strategic romano-ungar, iar acolo unde este cazul să clarificăm şi să rezolvăm problemele exclusiv pe canalele clasice, diplomatice, bilaterale. Aşteptăm un răspuns de la partenerii noştri ungari, inclusiv referitor la respectarea mandatului de către ambasadorul ungar la Bucureşti, şi îmi exprim speranţa că înţelepciunea va prevala.

AGERPRES: Domnule ministru, în această perioadă autorităţile române desfăşoară o serie de demersuri pentru acceptarea României în spaţiul Schengen şi dumneavoastră aţi abordat acest subiect în discuţiile cu omologii, inclusiv recent cu ministrul german de externe la Munchen. Ce împiedică, în acest moment, aderarea ţării noastre la Schengen?

Titus Corlăţean: Aderarea României la spaţiul Schengen este un proces, ceea ce înseamnă demersuri în timp şi depăşirea unor obstacole apărute anterior, care în general sînt de natură politică, în principal atunci cînd au apărut de natură politică internă într-o serie de state. Tema clasică a imigranţilor care vin din estul Europei şi ocupă locurile de muncă, generalizează criminalitate, temeri şi angoase din partea populaţiei naţionale din statele vest-europene e una folosită în mod constant politic, electoral – acest lucru s-a întîmplat în Olanda. Inerţial, acest subiect a rămas cel puţin pînă de curînd. Odată cu alegerea noului Guvern de la Haga, calitatea dialogului politic – trebuie să o mărturisesc – s-a schimbat în bine şi nu întîmplător acest subiect l-am abordat cu ministrul Frans Timmermans de mai multe ori şi în convorbiri directe, şi în convorbiri telefonice, şi există mult mai mare disponibilitate în a recepta argumentele părţii române, ceea ce este important. Să nu uităm, în acelaşi timp, că Olanda este principalul investitor străin în România, are interes consistent pentru o bună relaţie bilaterală cu România, inclusiv pentru a dezvolta schimburile economice, investiţiile olandeze în România. Deci, din acest punct de vedere, vizita pe care o voi efectua la Haga în 12 februarie poate să adauge în direcţia unei posibile schimbări de atitudine a Guvernului olandez, în sensul de a fi deschis pentru o decizie favorabilă României la Consiliul JAI din martie.

În ceea ce priveşte Germania, Germania a fost consecventă atunci cînd a spus că aşteaptă un nou raport MCV şi, chiar dacă noi nu ne-am schimbat poziţia – şi nu ne-am schimbat-o, şi nici Comisia Europeană şi nici uriaşa majoritate a statelor membre – în sensul în care nu există legătură între MCV şi procedură de aderare la spaţiul Schengen, în mod evident trebuie să fim atenţi la aşteptările părţii germane. Şi aici sîntem într-un dialog constant şi am avut întîlniri cu ministrul Westerwelle, în care am susţinut argumentele şi avansăm pas cu pas. Însă discuţiile pe fond trebuie duse şi sînt duse în mod evident de instituţia principală competentă – şi aici mă refer la Ministerul de Interne şi la nivelul miniştrilor de Interne. Mai avem timp la dispoziţie pînă în luna martie pentru că acest subiect va fi pe ordinea de zi a Consiliului JAI, aşa cum s-a stabilit la Consiliul European din decembrie.

AGERPRES: Ce răspuns credeţi că vom primi la acea scrisoare pe care autorităţile de la Bucureşti intenţionează să le-o adreseze liderilor europeni?

Titus Corlăţean: Eu sper să aibă un ecou favorabil această exprimare, această poziţie comună în favoarea aderării României la spaţiul Schengen, atît din partea Preşedinţiei, cît şi din partea Guvernului şi a reprezentanţilor Parlamentului. Este un lucru care nu prea s-a întîmplat, mă refer la o poziţionare comună, oficială, din partea diferiţilor reprezentanţi ai spectrului politic românesc în ultimii ani. Stabilitatea politică din România şi privilegierea intereselor naţionale ale României de către toţi reprezentanţii spectrului politic românesc constituie aspecte importante în politica internaţională. Sper să aibă un ecou favorabil.

AGERPRES: În marja participării la Conferinţa de securitate de la Munchen aţi avut şi o întîlnire cu ambasadorii României din statele UE, cu care aţi discutat despre modalităţile optime de promovare a intereselor ţării noastre, după cum informa MAE. Aţi putea să ne precizaţi dacă le-aţi făcut nişte recomandări vizînd direcţiile asupra cărora ar trebui să insiste?

Titus Corlăţean: Cu siguranţă da. Nu este chiar o practică apărută astăzi în Ministerul de Externe. E o practică apărută anterior, dar vreau să o promovez cu consecvenţă. Am convocat toţi ambasadorii din spaţiul latino-american atunci cînd am participat, în urmă cu puţine zile, la Ministerială şi, ulterior, la summitul UE – CELAC. Am discutat cu toţi ambasadorii din statele latino-americane, ambasadorii români, modalităţi, strategii, obiective legate de promovarea interesului României, atît politic, cît şi economic, mai ales în spaţiul latino-american.

Am făcut acelaşi lucru cu o serie de ambasadori români din spaţiul Uniunii Europene, în marja conferinţei de la Munchen, pentru că avem teme bilaterale importante, avem teme de interes european, legate, de exemplu, de resurse, de buget, de continuarea procesului de lărgire a Uniunii Europene, de spaţiul estic. Şi poziţionarea anumitor capitale europene este esenţială atunci cînd vorbim, de exemplu, de sprijinul acordat Republicii Moldova şi avem temele pe care le-aţi menţionat: spaţiul Schengen şi adaug eu MCV. Am făcut nişte recomandări clare de a privilegia şi de a promova nişte proiecte de cooperare concretă cu anumite capitale care mai ridică semne de întrebare pe tema MCV-ului. Dacă avem parteneri asociaţi dintr-o serie de state europene, la diferitele proiecte concrete privind justiţia în România, reforma legislativă instituţională, eu cred că acest spirit de cooperare pe care îl manifestăm va avea consecinţe şi vom avea un anumit impact în acele capitale.

AGERPRES: Aţi avut o intervenţie la Conferinţa de securitate de la Munchen, în care aţi subliniat importanţa strategică a regiunii Europei de sud-est şi a Caucazului pentru politica de securitate euro-atlantică, aţi punctat susţinerea pe care România o acordă statelor din Balcanii de Vest şi Republicii Moldova în procesul de integrare europeană. Cum a fost receptat mesajul dumneavoastră?

Titus Corlăţean: Da, a fost un panel special organizat şi care făcea referire, dintr-o perspectivă europeană, de securitate, dintr-o perspectivă strategică, atît la spaţiul sud-est european, la Balcani, cît şi la spaţiul estic şi la Caucaz. Şi am spus-o în termeni foarte clari, pe de o parte în ceea ce priveşte Europa de sud-est, marea realizare care s-a produs este cea legată de predictibilitate, faptul că acest spaţiu astăzi este un lucru agreat, larg agreat, general agreat, se va integra în structurile europene şi euroatlantice, dacă vorbim de Balcani este o mare realizare. Faptul că există evoluţii predictibile şi că, mai devreme sau mai tîrziu, toţi actorii din regiune vor fi parte a spaţiului european şi/sau euroatlantic este o realizare extraordinară, cunoscînd istoria.

Nu la fel este cazul cu spaţiul estic şi Caucaz, lucrurile sînt diferite, spaţiul nu este la fel de omogen, interesele, dar şi vocaţiile acestor state sînt diferite, or, atunci cînd vorbim de evoluţiile din spaţiul estic, noi, europenii, Uniunea Europeană şi România, simţim nevoia de mai multă predictibilitate. Ce putem face este să privim şi să tratăm lucrurile mai politic şi mai strategic, mai puţin birocratic. Evaluările pe care Comisia Europeană le face la Bruxelles, birocraţii de acolo le fac – birocraţii într-un sens tehnic – sînt importante, pentru că se referă la importanţa unor criterii, dar, pe de altă parte, la nivel politic, noi, statele, trebuie să privim lucrurile mai politic şi mai strategic. Din acest motiv, am subliniat foarte clar la summitul Uniunii Europene din noiembrie, de la Vilnius, sub preşedinţia lituaniană, summit privind Parteneriatul Estic, aşteptările privind semnarea Acordului de asociere la Uniunea Europeană pentru Republica Moldova trebuie concretizate, iar acest acord, în opinia României, trebuie să includă o perspectivă europeană clară pentru Republica Moldova. Acest moment nu trebuie ratat din considerente politice şi strategice. Poziţia noastră este de sprijin şi pentru Georgia, pentru finalizarea Acordului de asociere. Poziţia României este deschisă, bineînţeles cu respectarea criteriilor şi standardelor democratice, şi pentru Ucraina, pentru că aici avem o dezbatere profund geopolitică şi profund geostrategică. Asta este poziţia României, mi-am exprimat-o acolo, după cum în acelaşi timp am spus-o România susţine constant procesele de integrare din spaţiul sud-est european.

AGERPRES: Recent şi-a început activitatea grupul de lucru româno-american pe probleme consulare, inclusiv problematica vizelor. În cît timp estimaţi că programul Visa Waiver poate deveni o realitate pentru români?

Titus Corlăţean: Prefer să nu dau un termen, dar mă uit în acelaşi timp la o anumită dinamică: noi am avut acum doi ani şi jumătate o rată a refuzului solicitărilor de viză de 24% – o rată ridicată. Anul trecut a scăzut la 17% şi este o reducere importantă. Vom continua prin diferite politici – de la o mai bună informare a cetăţeanului român care solicită viza la modul în care o completează online – trebuie să fie extrem de atent – pentru că s-ar prefigura o rată de respingere a cererilor de 10%, în condiţiile în care rata admisă în vigoare în prezent este de 3%. Creşterea acestei posibilităţi pînă la 10% ne apropie de acest nivel, ţinînd cont de dinamica de scădere a ratei de respingere a cererilor. Or celălalt criteriu de 3% – „overstay” – cei care stau mai mult decît le permite durata acordată prin viză – acest criteriu este respectat în clipa de faţă de români. Practic ne apropiem de îndeplinirea unor criterii pe care le sperăm introduse în noua legislaţie americană.

AGERPRES: Pe agenda recentei Conferinţe de Securitate de la Munchen s-au aflat teme diverse, de la criza din zona euro la violenţele din Siria şi problema nucleară iraniană. Criza siriană e o problemă care trenează de aproape doi ani, soldată, potrivit ONU, cu moartea a 60.000 de oameni. Aici avem pe de o parte Rusia, care se opune oricărei intervenţii externe împotriva preşedintelui Bashar al-Assad, pe de altă parte avem Occidentul şi am văzut că ministrul german al Apărării a estimat deja că, pentru a obţine succes în Siria, ar fi nevoie de o forţă de 100.000 – 200.000 de militari. La reuniunea de la Munchen s-a conturat o viziune asupra acestui subiect?

Titus Corlăţean: Poziţia de ansamblu a UE rămîne aceeaşi – ferm angajată în identificarea unei soluţii politice şi acesta este şi motivul pentru care UE – deci şi România – susţine foarte ferm misiunea domnului Lakhdar Brahimi, reprezentantul special al Naţiunilor Unite şi al Ligii Arabe în regiune. Există cîţiva paşi înregistraţi în ultima perioadă de timp pentru un mai mare dialog şi pentru găsirea unei soluţii politice. Dar rolul Naţiunilor Unite şi al Consiliului de Securitate rămîne esenţial din acest punct de vedere – pentru că aţi menţionat inclusiv opoziţiile Rusiei şi, adaug, Chinei. Din acest punct de vedere, stoparea violenţelor, aspectele umanitare – foarte importante – sînt pe agenda noastră, a UE. Nu întîmplător statele membre ale UE şi România au anunţat şi în toamna trecută şi recent, la Conferinţa de la Kuwait, sprijin în contribuţii financiare concrete pentru gestionarea dramei umanitare şi a situaţiei refugiaţilor sirieni în diferitele state din zonă. Noi am acordat un sprijin financiar destul de important din bugetul MAE, spre finalul anului trecut, pentru a sprijini eforturile Iordaniei, care găzduieşte un număr important de refugiaţi. Acum au anunţat de asemenea o sută de mii de dolari – o contribuţie financiară de asemenea pentru a sprijini eforturile legate de drama umanitară.

AGERPRES: Domnule ministru, conflictul transnistrean a figurat ca temă pe agenda reuniunii de la Munchen? Dacă nu, ce estimaţi că va aduce următoarea rundă de negocieri în format „5+2” în Ucraina?

Titus Corlăţean: Acest subiect a fost evocat în timpul diferitelor dezbateri, intervenţii şi în paneluri. Trebuie să vă spun că, separat de Conferinţa de la München, noi am avut o întîlnire la Bruxelles – miniştrii de Externe ai UE cu noul ministru de Externe ucrainean, care asigură preşedinţia OSCE în clipa de faţă şi care gestionează direct aspectul la care vă referiţi. Eu am spus şi nu am fost singurul ministru la această întîlnire care a solicitat părţii ucrainene să aibă un dialog politic şi o colaborare, dacă se poate, o coordonare cu UE, care face parte din formatul „5+2” în calitate de observator, pentru că este nevoie să se întreprindă paşi concreţi înainte, în special, abordarea temelor adevărate, mai sensibile din coşul trei, de exemplu (acesta include aspecte politice, instituţionale şi de securitate ale reglementării definitive a conflictului transnistrean în baza principiului suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Republicii Moldova în limitele frontierelor recunoscute pe plan internaţional – n.r.). Aşteptările părţii ucrainene sînt mari în plan european şi sperăm ca această oportunitate pe care Ucraina o are, dar şi o foarte mare responsabilitate, să genereze paşi înainte şi rezultate concrete.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.