Anul 2013 – sub semnul Şarpelui de apă

Noul An Chinezesc începe în ziua de 10 februarie 2013. Pînă atunci, vechiul an, adică Anul Dragonului, îşi face încă simţită prezenţa. Anul Nou Chinezesc, denumit şi Sărbătorea Primăverii, este cea mai importantă sărbătoare tradiţională a prietenilor chinezi. Este prilejul cînd familiile se reunesc şi prietenii se vizitează pentru a sărbători împreună evenimentul. Se preconizează că în acest an va avea loc o mişcare de populaţie de pînă la 75 miloane de oameni. Festivalul care însoţeşte sărbătoarea începe, de obicei, în prima zi din prima lună din calendarul lunar chinezesc şi se încheie cu Festivalul Lampioanelor, care are loc în a cincisprezecea zi. Ajunul Anului Nou Chinezesc este denumit chú xi. Anul Nou Chinezesc se sărbătore?te în ţări şi teritorii cu populaţie chinezească mare, cum ar fi Republica Populară Chineză, Hong Kong, Taiwan, Macau, Vietnam, Singapore, Indonezia, Malaezia, precum şi în cartierele chinezeşti din oraşele din toată lumea

Originea sărbătorii este veche de secole şi este însoţită de mai multe legende şi obiceiuri. Pe teritoriul Chinei, obiceiurile şi tradiţiile regionale sînt foarte diverse cu această ocazie. Oamenii cumpără cadouri, decoraţiuni, material textil, hrană şi îmbrăcăminte. Există un obicei ca fiecare familie să facă curăţenie generală în casă, pentru a îndepărta orice nefericire şi în speranţa unui an mai bun. Ferestrele şi uşile se împodobesc cu decoraţiuni din hîrtie roşie şi cuplete pe teme populare: „fericire”, „bogăţie” şi „viaţă lungă”. Cina servită în familie în ajunul Anului Nou conţine carne de porc, raţă, peşte sau pui, precum şi un desert dulce, prăjituri cu orez etc. Nu lipsesc niciodată colţunaşii, iar seara se încheie cu focuri de artificii. Se aprind felinare şi se aruncă petarde, se fac focuri de artificii iar unele familii ţin şi o ceremonie religioasă. A doua zi dimineaţa, copiii le urează părinţilor un an nou fericit şi cu sănătate, primind bani în plicuri de hîrtie roşie. Sînt onoraţi strămoşii, iar cei tineri aduc omagii vîrstnicilor

Prietenii clujeni ai poporului chinez privesc cu simpatie această sărbătoare, bucurîndu-se de realizările spectaculoase ale Chinei în domeniile economic, cultural şi social, realizări care arată viabilitatea politicii Chinei, practicată de peste 30 de ani, prin aplicarea principiilor reformei şi deschiderii, concretizate în forma economiei socialiste de piaţă, cu specific chinez. Astfel, datorită avansului economic înregistrat încă din perioada anilor 1990, în prezent China este cel mai mare producător de bunuri din lume, iar în următorii ani va modifica radical ierarhiile în comerţul international. China a devenit o mare putere a lumii şi în ceea ce priveşte ştiinţa şi tehnologia şi dacă va continua în acest stil, va devansa Statele Unite înainte de 2020. După cum scrie New Scientist, anul trecut, China a ajuns la 120, 000 de articole publicate, ocupînd poziţia a doua în clasamentul intenational, după SUA.

Decidenţii economici ai Chinei vor ca pînă în 2020, în jur de 60% din PIB să provină din inovare. În prezent, în China se află peste 400 de milioane de utilizatori web, ceea ce depăşeşte întreaga populaţie a SUA. Universităţile din China au cunoscut aceeaşi dezvoltare, iar numărul studenţilor a crescut de la 5 milioane la 25 de milioane, în doar cîţiva ani. China are acum peste 1.700 de institutii şcolare pentru învăţămînt superior.

O reţea de sateliţi proprii a demarat în 2000, primul satelit fiind lansat pe orbită în aprilie 2007, urmat de alţi trei pînă acum, şi va acoperi iniţial teritoriul Chinei, vizînd întreaga regiune Asia-Pacific pînă cel tîrziu în 2020. În viitor sînt programate lansările a alţi 6 sateliţi, numărul total urmînd să ajungă la 35, construiţi aproape integral cu tehnologie chineză. Serviciile oferite vor include informaţii de navigaţie terestră şi maritimă, meteorologice şi telecomunicaţii. Ultima realizare importantă a fost cînd capsula Shenzhou-8 a andocat la modulul Tiangong-1, fiind un prim pas, important, către construirea unei staţii spaţiale proprii. Obiectivele Beijingului sînt finalizarea unui laborator spaţial pînă cel tîrziu în 2016 şi adăugarea a încă trei secţiuni pînă în 2022.

După cel de-al 16-lea Congres Naţional al Partidului Comunist Chinez, China a întărit şi a îmbunătăţit continuu macro-controlul, a aprofundat reforma sistemului economic, a transformat modul de dezvoltare a economiei, a rezolvat în bune condiţii problemele create de criza financiară internaţională. Economia s-a dezvoltat constant şi stabil, într-un ritm rapid. Datele statistice date publicităţii de Biroul Naţional al Statisticii arată că între 2003 şi 2011 economia Chinei s-a dezvoltat într-un ritm mediu anual de 10,7%, faţă de 3,9% înregistrat în aceeaşi perioadă de economia mondială. Ponderea economiei chineze în economia mondială a crescut de la 4,4% în anul 2002 la 10% în anul 2012.

Relaţiile româno-chineze, care au împlinit 65 ani, sînt apreciate ca fiind bune, avînd la bază prietenia tradiţională între popoarele noastre şi se prevede menţinerea lor şi în viitor. Asemenea relaţii s-au manifestat recent, în anul 2012, cînd au avut loc vizite reciproce de delegaţii între Provincia Shandong şi judeţul Cluj, regiuni înfrăţite.

Asociaţia Română de Prietenie cu R.P. Chineză, Filiala Cluj-ARPC, s-a implicat în organizarea acestor vizite şi o va face în continuare. În anul 2013 se aşteaptă ca următoarea delegaţie din Shandong care ne va vizita să aibă rezultate optime Aceasta şi conform caracteristicilor zodiei şarpelui de apă, care sînt favorabile. La toate acţiunile viitoare, ce promovează prietenia româno-chineză, se va ralia şi recent-înfiinţatul Club al Ascultătorilor Radio China Internaţinal şi se contează şi pe sprijinul Institutului Confucius al UBB.

În încheiere – cele mai calde urări poporului chinez prieten, cu ocazia Anului Nou Chinezesc. SHE NIAN KUAILE!

Virgil Moldovan

Preşedinte al ARPC, Filiala Cluj