ARTĂ DIN PERIMETRUL TINEREI GENERAŢII

artaRostul formativ al Fundaţiei Culturale „Filoart” prin galeria „Frezia” din Dej, benefic atît pentru public, cît şi pentru creatori, care a găzduit pe parcursul unui deceniu şi jumătate peste 170 de expoziţii de excelentă calitate, vizînd creativitatea unor artişti reprezentativi răsfiraţi pe întreg cuprinsul ţării, s-a validat încă o dată la acest început de an prin etalarea pe simeze a unor sugestive lucrări aparţinînd unor tinere talente, active în capitala ţării. Respectul acordat unor energii aflate în faza iniţială a afirmării pe ecranul contemporaneităţii trebuie apreciat la dimensiunea consecinţelor sale majore, pentru că se manifestă de către o galerie cu prestigios statut într-un prezent excesiv pragmatic.

La zece ani de la absolvirea cu excelente rezultate a secţiei de artă plastică, patrimoniu-restaurare, din cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă Bucureşti, Mirela Iordache (n. 1978) dovedeşte deja o virtuoasă stăpînire a modalităţilor tehnice de configurare, interferînd cu netăgăduită lejeritate aspecte reprezentate în gravură (point seche) cu pasaje articulate prin colaj. Obţine astfel o dinamică articulare a suprafeţelor compoziţionale unde integrează cel mai adesea chipuri, profile, siluete umane, în atitudini predilect meditative. O interesează evident inserţia de freamăt interior, concepînd incitante ipostaze care incorporează stări de tandreţe, duioşie, fervoare expansivă, dar şi dileme duse pînă în pragul unor tulburătoare nelinişti. Din universul acestor diverse invocări de uman universalizat se desprinde semnificativ şi definitoriu un viguros sentiment de simpatie şi solidaritate cu destinul lumii cugetătoare, imortalizată în „Stări de veghe, I-II”, „Abis”, „Tăcere”, „Vals”, „Rece”, „Amprente”, „Profil monumental” , „Roşu tactil” ş.a. Prompte, sigure traiecte lineare circumscriu ingenios ritmica expresivă a formelor, întotdeauna învăluite în discrete adieri cromatice, fapt ce imprimă imaginilor o rafinată sugestivitate.

Absolvent al specialităţii de artă murală din cadrul Universităţii Naţionale de Arte, Bucureşti, în 1999, Eugen Vasile Iovan (n. 1971) are deja la activ şapte expoziţii personale şi numeroase participări la manifestări expoziţionale de pregnantă actualitate, mărturisindu-şi vigoarea unui stil cu vădită amprentă expresionistă. La Dej a ţinut să fie prezent cu un amplu ciclu de reprezentări picturale avînd ca motiv inspirativ frămîntata condiţie umană. Pe extinse suprafeţe de 2,000 x 0,750 m, dispuse cînd vertical, cînd pe orizontală, materializează în accentuate volumetrii feţe şi mîini puternic brăzdate de incizii pentru a le conferi un aspect aspru, de ipostaziere în convulsive atitudini. Statornic, epiderma e injectată de tonalităţi sîngerînde, senzaţia de devoratoare ardenţă intensificîndu-se la nivelul pupilelor. În majoritatea imaginilor important devine licărul ce emană din privirile scînteietoare ce angajează sensibilitatea şi conştiinţa receptorului. Vedem în pledoariile succesive ale lui Eugen Iovan, concretizate prin nervoase împăstări de magmă arsă ce dezvoltă solide reliefări, o tranşantă atenţionare asupra infiltrărilor de incertitudine într-un prezent traumatizant.

După fertile studii de specialitate la Liceul de artă din Constanţa şi Facultatea de Arte din cadrul Universităţii „George Enescu”, Iaşi, Ingrid Juncanariu (n. 1976) a exersat cu egală pasiune şi profesionalism în tehnici diverse, asociind inspirat şi sugestiv incisivităţile limbajului grafic cu finele mătăsuiri ale acordului cromatic, dezvoltate în spiritul unei viziuni cu aluzii metaforice şi finalităţi suprarealiste. Un bogat fond inspirativ îi procură generos subiecte fixate pe portativul unor stări de reverie şi fantast, cu inserări de obiecte, relicve, fiinţe simbolice, prinse în dansul unor fabuloase desfăşurări: „Grădina de vise”, „Flora”, „Fantasme”, „Un cadru sever”, „Vintage”, „Arabica” ş.a. Implicarea prolifică în preocupări legate de scenografie şi design grafic printr-un canal de televiziune a obişnuit-o cu o dezinvoltă manifestare de caligrafii lineare în spirit secession şi inefabile atmosferizări prin tonalităţi catifelate, motiv pentru care în planul creaţiei originale se insinuează frecvent soluţionări formale de o frapantă, poetică sonoritate.

Negoiţă LĂPTOIU

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.