Baie de sînge kurd la Paris

La Verdad

Trei activiste kurde au fost găsite moarte, împuşcate în cap, în sediul unei asociaţii a comunităţii kurde situat în centrul Parisului. Între victime figurează o fondatoare a Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), al cărui lider istoric, AbdullahÖcalan, aflat din 1999 într-o închisoare din Turcia, a început un dialog politic cu Ankara. Reglare de conturi internă, atentat al extremei drepte turce, sau episod al unui război murdar – adevărul este că vechiul conflict din Kurdistan a udat cu sînge kurd capitala franceză, unde s-au făcut auzite strigăte acuzatoare de complicitate faţă de Paris, în mijlocul unei manifestaţii spontane de doliu şi protest.

Un vecin de la etajul superior al sediului asociaţiei kurde a spus că a auzit focuri de armă la orele 18.00. Un membru al sediului PKK din Franţa a încercat să intre în birou şi, cînd a văzut petele de sînge, a alertat poliţia. Pe jos zăceau corpurile neînsufleţite a trei femei împuşcate în cap: două în ceafă, iar una în frunte. Cea mai cunoscută este Sakine Cansiz, de 51 de ani, care a fondat în 1978 PKK alături de Öcalan şi cu care avea legături strînse. Celelalte victime sînt Fidan Dogan, de 32 de ani, membră a Consiliului Naţional Kurd, organ reprezentativ al PKK, şi Leyla Soylemez, de 25 de ani, o tînără activistă.

Ipoteza cercetătorilor se îndreaptă spre o reglare de conturi în urma unor disensiuni interne din PKK, decît mai degrabă spre un război murdar orchestrat de Ankara. Un expert al poliţiei a considerat inimaginabil şi ridicol ca autorităţile turce să fi montat o operaţie de acest tip, mai ales cînd cooperarea judiciară şi în materie de poliţie “sînt domeniile în care Parisul şi Ankara se înţeleg cel mai bine”. Represaliile legate de pretenţiile băneşti sînt un lucru curent în diaspora kurdă din Franţa, care numără circa 150.000 de persoane, majoritatea provenite din Turcia. Obligativitatea “taxei revoluţionare”, impusă muncitorilor kurzi şi micilor comercianţi, alături de vînzarea de materiale propagandistice, sînt mijloacele tradiţionale de finanţare a PKK, interzis de Ankara şi aflat pe lista organizaţiilor teroriste ale SUA şi UE.

Contextul incipientului proces de pace, cu o foaie de parcurs schiţată de Öcalan şi de negociatorii turci,  duce cu gîndul la o tentativă de subminare a contactelor şi de eclipsare a oricărei raze de speranţă. Instigatorii ar putea fi o facţiune kurdă, adeptă a continuării luptei armate, sau aşa numiţii extremişti turci”Lupii gri”, bine implantaţi în Europa şi avînd legături cu Ankara. Preşedintele francez, care a calificat asasinatul drept “oribil” a declarat că una din victime era “o cunoscută a sa şi a multor actori politici, cu care avea întîlniri frecvente”.