Naşterea Domnului în mozaicul din Capella Palatină de la Palermo

Considerat cel dintîi praznic împărătesc în ordinea firească a vieţii Mîntuitorului, Crăciunul (Naşterea Domnului) a fost serbat la o dată fixă, în ziua de 25 decembrie, în Apus, cel puţin de prin secolul al III-lea. Răsăritul îl va celebra în jurul anului 375 sau 3801 cînd sărbătoarea s-a despărţit pentru prima dată de cea a Botezului.2
Nasterea Domnului, mozaic, 1150, Capella Palatina, Palermo
Naşterea Domnului constituie cu siguranţă una dintre cele mai complexe şi bogate icoane de sărbătoare, atît în elementele ei constitutiv-figurative cît şi din punct de vedere al învăţăturii teologice. La prima vedere am fi surprinşi de multitudinea personajelor sau de scenele adiacente, ce se succed pe aceeaşi suprafaţă iconică. Este de ştiut faptul că acest tip iconografic este rodul unei colaborări susţinute între artişti, Tradiţie şi Scriptură. Icoana este, fără îndoială, mai mult decît o ilustrare a unui eveniment sacru, fiind chemată să exprime semnificaţia şi învăţătura Bisericii cu privire la Naştere, printr-un limbaj consacrat artei figurative liturgice. De aceea, asocierile iconografice depăşesc graniţa dintre timp şi spaţiu, ori redarea unei figuri în ipostaze distincte, ca şi în cazul Mîntuitorului-Prunc aşezat în peşteră, dar şi în scena îmbăierii. Aceste detalii pot fi desprinse doar dacă pătrundem în înţelegerea adevăratului sens al citirii icoanei ca parte sine qua non din liturghia sărbătorii.

Izvorul iconografic al temNasterea Domnului, mozaic, sec. al XII-lea, Biserica Martorana, Palermo.ei îl reprezintă Sfînta Scriptură, prin mărturiile Sfintelor Evanghelii după Matei şi Luca. Cel dintîi evanghelist relatează evenimentul premergător naşterii, explicînd totodată şi îndoiala lui Iosif. El este înştiinţat de îngerul Domnului că Acela ce se va naşte din logodnica sa, Maria, este zămislit de la Duhul Sfînt. Tot acum se aminteşte de profeţia lui Isaia care mărturiseşte: Iată, Fecioara va lua în pîntece şi va naşte Fiu, şi vor chema numele lui Emanuel, care se tîlcuieşte: Cu noi este Dumnezeu. Dreptul Iosif a urmat îndemnul vestitor şi a luat-o pe Maria, fără să o fi cunoscut pe ea. Evanghelistul relatează în continuare că după naşterea Fiului său Cel Unul–Născut i s-a pus numele Iisus. Toate acestea s-au petrecut în Bethleemul Iudeii, atunci cînd rege era Irod. Prezenţa magilor veniţi din Răsărit, care au văzut steaua, este consemnată, cu precădere, prin prezenţa şi dialogul lor cu bazileul. Tulburat fiind Irod, şi împreună cu el tot Ierusalimul, a chemat arhiereii şi cărturarii poporului spre a afla unde avea să se nască Hristos. Ei i-au confirmat acest fapt prin profeţia lui Miheia: Şi tu, Betleeme, pămîntul lui Iuda, nu eşti nicidecum cel mai mic între căpeteniile lui Iuda, căci din tine va ieşi Conducătorul care va paşte pe poporul Meu Israel. Regele îi va chema în ascuns pe magi, trimiţîndu-i la Betleem, exprimîndu-şi dorinţa de a fi înştiinţat pentru a merge şi el acolo spre a se închina Pruncului. Călăuziţi de stea, magii au găsit-o pe Maria cu Pruncul în casă şi s-au bucurat cu bucurie foarte mare. I s-au închinat Lui, oferindu-I darurile lor: aur, tămîie şi smirnă, după care înştiinţaţi de înger în vis nu s-au mai întors la Irod, ci au pornit, pe altă cale, spre ţara lor (1,18-25; 2, 1-12).

Sfîntul Evanghelist Luca comprimă prezentarea episodului, amintind de momentul venirii lui Iosif şi a MCompozitia icoaneiariei de la Nazaret la Betleem, spre a se înscrie în cetatea lui David (Iosif fiind descendent din casa lui David). Acest moment coincide cu naşterea lui Iisus pomenit la fel, ca şi în Evanghelia precedentă, Fiul Cel Unul Născut, pe care L-a înfăşat şi L-a culcat în iesle, deoarece nu mai era loc de găzduire pentru ei. Un alt episod este cel al vestirii păstorilor în noapte de către Îngerul Domnului, astfel: Nu vă temeţi. Căci, iată, vă binevestesc vouă bucurie mare, care va fi pentru tot poporul. Că vi s-a născut azi Mîntuitor, Care este Hristos Domnul, în cetatea lui David. Şi acesta va fi semnul: Veţi găsi un prunc înfăşat, culcat în iesle. Păstorii înfricoşaţi dar şi uimiţi de cele auzite au văzut o întreagă oaste cerească care Îl lăuda pe Dumnezeu: Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pămînt pace, între oameni bunăvoire! Grăbiţi, dar fără a se îndoi de cuvîntul Domnului, ei au aflat pe Maria, pe Iosif şi pe Pruncul culcat în iesle, explicîndu-le modul cum ei au fost vestiţi. Finalul pericopei intensifică ideea vestirii naşterii, naştere care îi făcea pe toţi să se minuneze. Şi s-a întors păstorii, slăvind şi lăudînd pe Dumnezeu, pentru toate cîte auziseră şi văzuseră precum li se spusese (2, 4-20).

Compoziţia icoanei cuprinde cele trei aspecte dogmatice ale Naşterii Domnului. Dumnezeu în mişcarea de coborîre (kenoză), Minunea Naşterii din Fecioara Maria şi Îndumnezeirea omului, acestora le corespund cele trei registre ale scenei. În partea superioară este redat aspectul teofanic şi profetic prin: îngerii slăvind pe Dumnezeu, bolta cerească, raza luminoasă, muntele şi îngerul vestind păstorilor Naşterea Domnului. Partea centrală cuprinde aspectul tainic, respectiv: magii, Pruncul Hristos, Maica Domnului, peştera cu boul şi asinul şi păstorii. Partea inferioară cu aspectul ei omenesc îi are de la stînga spre dreapta (citire analogă şi pentru celelalte elemente amintite) pe Dreptul Iosif, păstorul, şi cele două moaşe, Salomeea şi Zelemi3 .

Puţine compoziţii ale Nativităţii reuşesc să convingă prin plasticitatea şi frumuseţea lor intrinsecă. Acest exemplu, preluat şi în mozaicul de la Biseica Martorana, este grăitor peste timp al unei colaborări dintre artiştii şi teologii răsăriteni şi apuseni. Paleta coloristică de mare preţiozitate în care nuanţele delicate de verde-smarald, brun, sienă arsă, albastru-cobalt deschis, alb, negru, toate mărginite şi în relaţie directă cu fondul de aur dau relevanţa unei adevărate capodopere. Mişcarea simfonică a părţilor componente defineşte întregul. Mimica chipurilor exprimă o multitudine de sentimente pornind de la cele meditative, uimitoare pînă la cele încrezătoare sau solemne. Liniile şi formele ce caracterizează relieful înalt, muntos, se înlănţuie succesiv, într-o alternanţă pictural-decorativă, dînd un sentiment de muzicalitate. Proporţiile figurilor sînt sugestive. Maica Domnului, precumpănitor mai mare, ne impresionează prin bunătatea şi smerenia ce o definesc. Cu dragoste maternă îmbrăţişează discret şi distins pe Iisus, care se adăposteşte cu spatele pe pieptul ei. Iosif, bătrîn, e redat printr-o mişcare similară Fecioarei, asemeni ei ne priveşte cu uimire. Întreaga scenă se împlineşte printr-o permanentă relaţie armonioasă a evenimentului scripturistic şi performanţa rezolvării estetico-plastice. Prin Naşterea lui Hristos, izolarea noastră ia sfîrşit; putem cunoaşte pacea inimii. Cu o condiţie însă: să alungăm din acest mare cîmp de luptă dintre lumină şi întuneric tot ce nu este Dumnezeu, ca să-L iubim din toată inima noastră. Pentru a se naşte şi a creşte în noi, Cuvîntul făcut trup trebuie să pătrundă în trupul nostru şi să-i dea viaţă. Ochii noştri trebuie să devină ochii Săi, inima noastră să devină inima Sa, mîinile noastre, mîinile Lui. De aici, nevoia de asceză, de efort personal, de căinţă şi de lacrimi care fac posibilă primirea darului Duhului Sfînt.

Conf.univ.dr. Marcel MUNTEAN

1 Pr. Nikolai Ozolin, Chipul lui Dumnezeu, chipul omului, Ed. Anastasia, Bucureşti, 1998, p. 136. Papa Liberiu a predicat pentru prima dată despre Naşterea Domnului la data de 25 decembrie în anul 354, iar Sfîntul Grigorie Teologul şi Sfîntul Grigorie de Nyssa au celebrat-o la Constantinopol şi în Capadocia, aproximativ la 380. Sfîntul Ioan Gură de Aur a amintit-o, de asemenea, cîţiva ani mai tîrziu, numind-o drept sărbătoare de tradiţie romană.

2 Pr. prof. dr. Ene Branişte, Liturgica Generală cu noţiuni de artă bisericească, Ed. IBMBOR, Bucureşti , 1985, p.194-197-a se vedea explicaţiile de similitudine între Naşterea Domnului şi cea a cultului lui Mitra, Saturnaliile şi Juvenaliile.

3 Sorin Dumitrescu, Noi şi icoana, Ed. Anastasia, Bucureşti, 2010, p. 474.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.