A început Postul Crăciunului

Postul Crăciunului, care ţine pînă în ziua de Ajun a Crăciunului, 24 decembrie inclusiv (zi de post aspru), a început, în Biserica Ortodoxă, miercuri, 14 noiembrie.

Potrivit Agenţiei Basilica a Patriarhiei Române, anul acesta lăsatul de sec s-a făcut în seara de 13 noiembrie şi nu pe 14 noiembrie, deoarece această zi a căzut miercuri, cînd în Biserica Ortodoxă este zi de post. Astfel, în 2012, Postul Crăciunului începe pe 14 noiembrie, nu pe 15 noiembrie după cum e rînduiala din alţi ani, cînd ziua de 15 nu e precedată de o zi de post, adică miercuri sau vineri.

Postul Crăciunului aminteşte de postul îndelungat al patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament, în aşteptarea venirii lui Mesia – Izbăvitorul. După unii tîlcuitori ai cultului ortodox, prin durata lui de 40 de zile, acest post ne aduce aminte şi de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, cînd acesta aştepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, Decalogul (cele 10 porunci), scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii.

Primele menţiuni despre respectarea acestei perioade de înfrînare alimentară şi trupească provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin şi de la episcopul Leon cel Mare al Romei, care a rostit nouă cuvîntări despre acest post, numit ‘postul din luna a zecea’. Postul Crăciunului este închinat în primul rînd sărbătorii Naşterii Domnului şi Mîntuitorului nostru Iisus Hristos.

La început, nu toţi creştinii posteau în acelaşi mod şi acelaşi număr de zile. De exemplu, unii posteau numai şapte zile, alţii şase săptămîni; unii ţineau un post mai aspru, alţii unul mai uşor. Însă, Sinodul local din Constantinopol, ţinut la anul 1166 (sub patriarhul Luca Chrysoverghi), a uniformizat durata Postului Naşterii Domnului în Bisericile Ortodoxe, hotărînd ca toţi credincioşii să postească timp de 40 de zile, începînd cu data de 15 noiembrie.

Ca orice post, în primul rînd el trebuie să reprezinte o abţinere de la lucrurile rele care ne îndepărtează de Dumnezeu şi de oameni.

Din punctul de vedere al alimentaţiei, Postul Crăciunului este mai uşor faţă de cel al Paştelui, avînd multe dezlegări la peşte, ulei şi vin. Este dezlegare la peşte şi preparate din peşte, precum şi la vin, untdelemn în toate zilele de sîmbătă şi duminică, cuprinse în perioada 21 noiembrie-16 decembrie, inclusiv. Zilele cu dezlegare sunt marcate, de regulă, în Calendarul creştin ortodox fie prin menţiunea dezlegare la peşte, fie prin simbolul unui peşte.

Potrivit părintelui Ene Branişte (‘Liturgica generală’), acest post este de asprime mijlocie, asemănător celui al Sfinţilor Apostoli. După rînduiala din pravile, în timpul acestui post, în mănăstiri se ajunează lunea, miercurea şi vinerea pînă în ceasul al IX-lea (aproximativ orele 15:00-16:00), cînd se mănîncă hrană uscată sau legume fierte, fără untdelemn; marţea şi joia se mănîncă plante fierte, drese cu untdelemn, şi se bea vin, iar sîmbăta şi duminica se îngăduie şi peşte (cu excepţia perioadei dintre 20 şi 25 decembrie, cînd postul devine mai aspru).

Dacă lunea, marţea sau joia cade prăznuirea vreunui sfînt cu doxologie mare, se dezleagă la peşte, iar miercurea şi vinerea, la vin şi untdelemn, dar se mănîncă numai o dată pe zi. Tot aşa, dacă miercuri sau vineri se întîmplă să cadă sărbătorirea unui sfînt cu Priveghere sau hramul bisericii, atunci se dezleagă la untdelemn, peşte şi vin.

În ultima zi a Postului Crăciunului (24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, credincioşii îl aşteaptă pe preot ca să le aducă vestea Naşterii Mîntuitorului, în felul acesta cinstind marea sărbătoare care are să vină.