O fotografie recent descoperită îi leagă pe germani de genocidul armean

O fotografie aparent realizată în vara lui 1915 şi făcută pentru prima dată publică leagă ofiţeri ai armatei imperiale germane de atrocităţile comise de turci în timpul genocidului armean.

Prim planul fotografiei înfăţişează mai multe cranii umane împrăştiate pe pămînt. Este tot ce a rămas dintr-un grup de armeni masacraţi de turcii otomani în timpul Primului Război Mondial. În spatele craniilor, pozînd pentru aparat, sînt trei ofiţeri turci cu pălării înalte şi moi, un bărbat îmbrăcat în haine kurde şi alţi doi bărbaţi purtînd uniforma Kaiserreichsheer, armata imperială germană. Este un instantaneu al atrocităţii, asemănător acelor poze făcute, un sfert de secol mai tîrziu, de nazişti cu soldaţi care pozau în faţa victimelor Holocaustului.

Au participat deci germanii la uciderea în masă a armenilor din 1915? Deşi fotografia nu este prima de acest gen, pînă în prezent germanii au fost exoneraţi de crime comise împotriva umanităţii în timpul primului Holocaust al secolului al XX-lea. Diplomaţi germani din provinciile turce în timpul Primului Război Mondial au relatat cu oroare despre deportările forţate şi uciderea în masă a unui milion şi jumătate de civili armeni, condamnîndu-i pe turcii otomani şi calificîndu-i pe ucigaşii din miliţiile turce drept “scursori”. La rîndul lor, parlamentari germani au condamnat masacrul în Reichstag.

Fotografia a fost descoperită de directorul Muzeului Genocidului Armean (din Erevan), Hayk Demoyan, alături de alte fotografii înfăţişînd turci pozînd în picioare în spatele unor cranii, anexate la mărturia unui supravieţuitor, de mult pierdută. Pozele par să fi fost realizate într-o locaţie identificată ca “Yerznka” – oraşul Erzinjan, ai cărui locuitori au fost ucişi în mare parte în drumul spre Erzerum.

Unii consuli germani au vorbit deschis împotriva Turciei. Spre exemplu, istoricul americano-armean Peter Balakian a descris modul în care o petiţie germană către Berlin protesta faţă de faptul că “încă de la sfîrşitul lunii mai, a fost ordonată deportarea întregii populaţii armene din toate guvernoratele Anatoliei şi Ciliciei în stepele arabe, la sud de calea ferată Bagdad-Berlin”. Reprezentanţii Deutsche Bank, care finanţa calea ferată, au fost consternaţi să constate că aceasta era folosită pentru a transporta bărbaţi armeni către locurile de execuţie.

Pe de altă parte, profesorul Balakian şi alţi istorici au descoperit cum unii dintre martorii germani ai genocidului armean au jucat ulterior un rol important în regimul nazist. Konstantin Freiherr von Neurath, spre exemplu, a fost ataşat Armatei a 4-a turce în 1915 cu instrucţiunea de a monitoriza “operaţiunile” împotriva armenilor. Acesta a devenit ulterior ministrul de externe a lui Hitler şi “protectorul Boemiei şi Moraviei” în timpul terorii lui Reinhard Heydrich în Cehoslovacia. Un alt caz este cel al lui Friedrich Werner von der Schulenburg, consul la Erzerum între 1915-1916, şi ulterior ambasadorul lui Hitler la Moscova. Rudolf Hoess – un căpitan al armatei germane în Turcia anului 1916 – a devenit între 1940-1943 comandantul lagărului de exterminare de la Auschwitz şi ulterior inspector adjunct al lagărelor de concentrare la sediul central al SS.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.