Cîteva regiuni din Europa vor independenţă – o tendinţă opusă conceputului de integrare europeană

Cîteva regiuni din Europa vor independenţă. Mulţi scoţieni, catalani şi basci luptă pentru înfiinţarea propriilor state. În Belgia, conflictul dintre flamanzi şi valoni este departe de a se stinge. O tendinţă opusă conceputului de integrare europeană.

După mai bine de trei secole de apartenenţă la Regatul Unit al Marii Britanii, scoţienii ar urma să-şi decidă viitorul în 2014. După luni de negocieri, premierul David Cameron şi şeful guvernului scoţian, Alex Salmond, au semnat înţelegerea care va permite organizarea unui referendum pe această temă, cu două variante de răspuns: “da” sau “nu”.

Prin dorinţa lor de obţinere a independenţei, scoţienii s-au alăturat comunităţilor care vor să-şi urmeze propriul drum. Cu precădere regiunile bogate ale Europei cer să se desprindă de ţară. De exemplu, conform unei analize Eurostat, realizate în 2009, Catalonia şi Ţara Bascilor asigurau aproape un sfert din PIB în condiţiile în care cele două regiuni se întind pe mai puţin de 10% din suprafaţa Spaniei.

Probabil, în curînd, nici nordul Italiei (Tirolul de Sud şi regiunea metropolitană Milano) nu va mai fi dispus să finanţeze Sudul mai sărac al ţării. La rîndul lor, scoţienii ar vrea să-şi păstreze veniturile obţinute din exploatarea zăcămintelor de petrol. Cea mai gravă, însă, este situaţia din Belgia – ţară în care separatiştii flamanzi cer tot mai vehement să se desprindă de sudul vorbitor de limba franceză. Flandra asigură 60% din PIB-ul Belgiei.

Înainte de orice, mişcările din vestul şi sudul Europei doresc să asigure independenţa grupurilor etnice cărora le aparţin. Dar, conform dreptului internaţional, secesiunea nu este permisă, deci nu se pot separa împotriva voinţei ţării-mamă, explică prof. Christian Hillgruber de la Universitatea din Bonn.

În cazul secesiunii Scoţiei, problema ar fi consecinţele “divorţului”, în special “împărţirea averii şi a datoriilor. Scoţia nu va deveni independentă fără a prelua şi o parte din datoriile Regatului Unit”, spune prof. Hillgruber. În aceste condiţii, este posibil ca, în cele din urmă, scoţienii să opteze pentru mai multă independenţă economică faţă de Londra, dar fără a-şi lua rămas bun pentru totdeauna de la Regatul Unit.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.