Relansarea negocierilor dintre Belgrad şi Priştina pare iminentă

O relansare a negocierilor la nivel înalt între Belgrad şi Priştina, mediate de Bruxelles, ar putea fi iminentă, afirmă oficiali europeni, în urma reuniunilor care au avut loc cu prilejul Adunării Generale a ONU între şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, şi liderii din Serbia şi din Kosovo.

În afara unor discuţii tehnice, între cele două părţi nu au mai avut loc tratative politice la nivel înalt din luna februarie a acestui an. De atunci, relaţiile s-au tensionat: în Serbia a ajuns preşedinte naţionalistul Tomislav Nikolic, iar Ivica Dacic, fost purtător de cuvînt al liderului autoritar sîrb Slobodan Miloşevici, a devenit prim-ministru. Noile autorităţi sîrbe au declarat în mod repetat că sînt pregătite de negocieri. Totuşi, angajamentul lor faţă de procesul de normalizare dintre Belgrad şi Priştina dorit de Bruxelles a stîrnit scepticism. Pe de o parte, observatorii nu erau siguri de intenţiile noului guvern sîrb, iar pe de altă parte unii responsabili de la Bruxelles considerau că problemele economice de acasă ar putea descuraja Belgradul de la asumarea riscurilor politice pe care le presupune reluarea discuţiilor.

Preşedintele sîrb a declarat, la Adunarea Generală a ONU, că urmăreşte o “pace durabilă” cu Kosovo şi că are o “puternică” dorinţă ca negocierile să continue, deşi a reiterat cunoscutul angajament al Belgradului de a nu recunoaşte niciodată independenţa Kosovo.

În ce-l priveşte, premierul sîrb a dat asigurări, citat de un ziar local, că nu are “nicio problemă” în a se aşeza la masa discuţiilor cu premierul kosovar Hashim Thaci. Întrevederile de la New York dintre Catherine Ashton, Hashim Thaci şi Tomislav Nikolic din marja Adunării Generale au dat, se pare, un impuls evoluţiei lucrurilor în acest sens.

Înaltul reprezentant al UE pentru politica externă îi comunicase deja premierului sîrb la întîlnirea pe care au avut-o la Bruxelles la 4 septembrie că este gata să se implice mai direct în rezolvarea aspectelor politice dificile. La întîlnirea cu preşedintele sîrb, Ashton a “subliniat necesitatea ca Serbia să se angajeze cu curaj în aceste negocieri şi l-a încurajat pe preşedintele Nikolic să fie pregătit să ia unele decizii dure”, potrivit biroului înaltului reprezentant.

Mesajul său către Hashim Thaci a fost unul similar: “Amîndouă părţile trebuie să fie gata să se angajeze, inclusiv la nivel politic”.

Pentru Serbia, o relansare a negocierilor ar putea avea efecte pozitive asupra candidaturii sale la UE. Blocul celor 27 de ţări a decis în martie să-i confere Belgradului statutul de candidat, deschizînd astfel calea către negocierile de aderare. Dar Uniunea Europeană susţine că acestea vor putea începe doar dacă Belgradul îşi îmbunătăţeşte relaţiile cu Priştina.

Există recompense şi pentru Kosovo. Uniunea Europeană va prezenta la 10 octombrie un studiu de fezabilitate privind un acord de asociere cu Kosovo, ceea ce constituie primul pas oficial în procesul, de regulă îndelungat, al candidaturii la UE. Iar impasul negocierilor cu Belgradul ar prelungi şi mai mult acest proces.