ANOSR: Necesitatea prioritizării nevoilor tinerilor trebuie conştientizată, asumată şi abordată spre rezolvare

Ignorarea importanţei pe care o au elevii, studenţii şi tinerii absolvenţi ai instituţiilor de învăţămînt superior românesc în construirea şi consolidarea viitorului României reprezintă una dintre cele mai grave erori pe care instituţiile statului le pot face atunci cînd trasează priorităţile în care se va investi în vederea dezvoltării societăţii româneşti – apreciază Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România, într-o „Scrisoare deschisă pentru viitorul României” adresată Parlamentului, Guvernului României, candidaților pentru Parlamentul României şi preşedinţilor partidelor politice din România.

În opinia reprezentanţilor ANOSR, necesitatea prioritizării nevoilor tinerilor „trebuie conştientizată, asumată şi abordată spre rezolvare prin trasarea unor strategii concrete şi coerente şi adoptarea unor măsuri concordante, care să producă schimbări semnificative atît pe termen scurt, cît mai ales pe termen lung”.

Studenţii critică, în scrisoarea deschisă, nivelul scăzut al investiţiei în învăţămîntul superior: „Contrar convingerii multora, România este pe penultimul loc în Europa la ponderea populaţiei cu vîrste cuprinse între 30 şi 34 de ani cu studii superioare, cu un procent de doar 18,1%. Statul suportă cheltuielile de şcolarizare doar pentru aproximativ o treime din totalul de studenţi – aceste cheltuieli fiind în general de sub 1200 de euro/an/student. În total, investiţia în învăţămîntul superior a statului român în ultimii ani se situează la un nivel foarte scăzut – sub 0,5% din PIB-ul României”.

De asemeni, se spune în scrisoarea deschisă, în perioada 2006-2011, „numărul de locuri în cămine a crescut doar cu 4,3%, în ciuda unui deficit major de locuri”, iar creşterea preţurilor utilităţilor, a TVA-ului şi inflaţia nu s-au reflectat în valoarea subvenţiei cămine-cantine, rămasă neschimbată cel puţin din 2007. Totodată, studenţii se plîng de faptul că bursele sociale nu acoperă costurile minime de cazare şi masă şi că sistemul de învăţămînt îi dezavantajează în continuare pe cei cu dizabilităţi.

„Finanţarea universităţilor de către stat (finanţarea de bază) a fost redusă puternic sub pretextul scăderii salariilor bugetarilor. Revenirea parţială a salariilor, deşi decisă şi anunţată public, nu este susţinută momentan şi de o revenire a finanţării de bază! Acest lucru nu poate decît să facă creşterea salarială irealizabilă sau să ducă la majorări ale taxelor plătite de studenţi!” – se mai spune în scrisoarea deschisă.

Potrivit reprezentanţilor ANOSR, 75% din populaţia cu studii superioare şi-ar dori să părăsească România pentru un loc mai bine plătit într-o altă ţară, iar din totalul de tineri cu vîrste cuprinse între 18 şi 35 de ani, peste jumătate şi-ar dori să muncească în străinătate.

„Putem constata şi salutăm o evoluţie semnificativă a reglementării drepturilor studenţilor prin adoptarea Statutului Studentului (Codului Drepturilor şi Obligaţiilor Studentului). Vocea studenţilor acolo unde contează este însă, încă, mult subreprezentată. În sistemul de educaţie actual, rectorul numeşte atît prorectorii, cît şi decanii. Influenţa studenţilor în alegerea sa poate coborî şi pînă la 5%, deşi studenţii au 25% din locurile disponibile în consiliile facultăţilor şi senatele universităţilor. Consiliul de Administraţie regăseşte un singur student – şi aici, procentul studenţilor poate coborî sub 5%. (…) Majoritatea comisiilor naţionale din învăţămîntul superior au un singur student în componenţă. În Consiliul Economic şi Social studenţii sînt nereprezentaţi. În licee, elevii nu au garantat un loc al reprezentanţilor în Consiliul de administraţie al şcolii”, susţin semnatarii scrisorii deschise.

Prin intermediul aceluiaşi document, reprezentanţii studenţilor cer: alocarea unui buget de 6% din PIB educaţiei, din fonduri publice, conform asumării făcute prin Pactul Naţional pentru Educaţie; construirea de cămine, creşterea subvenţiei cămine-cantine şi reîntregirea finanţării de bază a universităţilor; crearea posibilităţii de direcţionare a 2% din impozitul pe profit şi din cel pe venit către un fond naţional de burse de performanţă; eliminarea impozitului pe venit şi acordarea de alte facilităţi fiscale pentru primii 5 ani de activitate pentru angajaţii din educaţie şi pentru toată perioada rezidenţiatului; subvenţionarea de către stat a cheltuielilor cu activităţi de formare şi dezvoltare profesională.

De asemeni, semnatarii scrisorii cer: creşterea gradului de participare a studenţilor în procesul de alegere a rectorului la un procent de 25%; participarea unui reprezentant/delegat al studenţilor în Consiliul economic şi social; creşterea participării studenţilor în Consiliul de administraţie pînă la un procent de 25%; asigurarea respectării drepturilor studenţilor prevăzute în Legea Educaţiei Naţionale şi Statutul Studentului; asigurarea transparenţei în mediul universitar prin publicarea tuturor regulamentelor, deciziilor forurilor decizionale, achiziţiilor publice, asigurarea şi transparentizarea mecanismelor prin care studenţii pot face sesizări.

Scrisoarea ANOSR este semnată şi de Consiliul Tineretului din România, Colegiul Medicilor din România, Consiliul Naţional al Elevilor, Asociaţia Medicilor Rezidenţi,

Global Romanian Society of Young Professionals şi Academia de Advocacy.

M. TRIPON

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.