“Da”căsătoriilor, dar în afara Israelului

EFE

Mii de israelieni aleg în fiecare an să se căsătorească civil în străinătate, într-un gest de protest faţă de dictatura religioasă din ţara lor şi a monopolului impus de Rabinat asupra căsătoriilor. În Israel nu se fac uniuni religioase decît între membrii aceleaşi religii (evrei, musulmani, creştini, druzi şi bahai, cele cinci recunoscute) în baza unui acord în vigoare în ţară, de la crearea sa în 1948. Această situaţie îi obligă pe mulţi evrei să aleagă alte destinaţii pentru a se căsători civil. Potrivit datelor publicate de Biroul Central de Statistică şi trimise Ministerului de Interne, 47.855 de cupluri israeliene şi-au spus “da”, în 2010, în tribunalele religioase avizate din ţară, în timp ce 9.262 (16,2 la sută din total) s-au celebrat în afara frontierei.

Rabinii nu-i căsătoresc decît pe cei consideraţi evrei în baza legii Halaha, prin urmare străinătatea rămîne singura opţiune pentru perechile interreligioase, pentru cei care nu sînt consideraţi evrei după mamă, sau pentru cei care provin din casta sacerdotală şi vor să se căsătorească cu o femeie divorţată, sau convertită la iudaism. “Sunt mulţi cărora nici nu le trece prin cap să fie căsătoriţi de Rabinat. Numărul lor a crescut şi va continua să crească” este de părere rabinul Sivan Maas, director al organizaţiei Tmura care a oficiat în Israel sute de “căsătorii seculare umanitare”.

Liderul local al mişcării iudee reformiste, Guilad Kariv, afirmă că 40% din căsătoriile contractate în străinătate au la bază “o alegere ideologică” (6,4% din total căsătoriilor israeliene), 30% din căsătorii au loc între parteneri în care unul nu are mamă evreică şi alte 30% în care unul din soţi nu are cetăţenie israeliană. Un astfel de exemplu este Daniel Shenhar care s-a căsătorit de două ori în 2010: o dată în Israel în cultul mozaic reformist (care nu recunoaşte autorităţile) şi a doua oară la o primărie din Bucureşti, pe care Ministerul israelian de Interne a considerat-o valabilă, ca şi alte căsătorii oficiate în alte state. “Este ridicol. Ne-am căsătorit în Israel, alături de familie şi în tradiţie iudaică, dar căsătoria care contează este cea pe care am făcut-o la o primărie din Bucureşti”, a deplîns el.

Cazul lui este similar multor cupluri de evrei: sînt seculare, dar soţii vor o ceremonie religioasă care să-i conecteze la identitatea lor; acceptă autoritatea unui rabin, dar resping tradiţia care dă întîietate bărbatului şi ceremonia ultrareligioasă în care mireasa nu poate vorbi, este “cumpărată”, şi trebuie să treacă prin ritualul “mikve”, baia sfîntă de purificare. Shenhar a profitat de moştenirea lăsată de părinţii de origine română pentru a grăbi procesul, dar cu tot cu bilete de avion şi acte, ceremonia l-a costat 15.000 de shekeli (circa 3.000 euro). Este însă vorba de “o convenienţă religioasă”, cum este numită în Israel, avînd în vedere că dacă soţii vor să divorţeze sînt obligaţi, de data aceasta, să apeleze la Rabinat.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.