Microbii cu care trăim în simbioză: protectorii sănătăţii noastre

Microbii care locuiesc în organismul uman sînt implicaţi în felurite mecanisme imunitare şi au rolul de a ne menţine sănătoşi, protejîndu-ne de alţi microbi cu care intrăm în contact, conform unui nou studiu care a ajuns la concluzia că microorganismele care trăiesc în simbioză cu organismul uman sînt chiar mai numeroase şi mai diverse decît se credea, conform publicaţiei Scientific American.

Sîntem obişnuiţi să considerăm bacterii singulare ca fiind responsabile de anumite boli (E. coli sau streptococcus, spre exemplu). Însă începem să învăţăm faptul că, în majoritatea cazurilor, aceste mii de miliarde de microbi, care se simt ca acasă în organismul nostru, ne menţin sănătoşi, prin eliminarea microbilor ce ne pot îmbolnăvi, şi ne menţin şi în formă, participînd la digestia alimentelor. Starea de boală intervine în urma unor dezechilibre produse în cadrul acestei flore microbiene.

Acum, cînd dezechilibrele din cadrul acestor colonii microbiene simbionte au fost legate de diferite afecţiuni, aşa cum ar fi obezitatea, maladiile inflamatorii şi respectiv un risc crescut de infecţii cu germeni patogeni exteriori, rolul acestor microbi este studiat pentru a înţelege influenţele complexe pe care le exercită asupra organismului uman.

„Ne trebuie un sistem de referinţă pentru ceea ce este normal, pentru a putea să judecăm ceea ce este anormal”, a declarat, recent, Eric Green, director al Institutului Naţional pentru Studiul Genomului Uman din SUA.

Green şi colegii săi din cadrul Proiectului Microbiomul Uman au făcut un important pas înainte în cartografierea acestui teritoriu complex, publicînd un nou şi cuprinzător studiu despre profilurile microbiene a sute de indivizi. Studiul este publicat într-un număr recent al revistei Nature.

Concluziile acestui studiu oferă suport ipotezei că acest tărîm microscopic intern este mai plin de nuanţe şi mai important decît am fi putut crede. Spre exemplu, fiecare om este „locuit” de sute de mii de tipuri diferite de microbi şi bacterii. Aceste microorganisme aduc cu ele aproximativ 8 milioane de gene diferite, cu mult mai numeroase decît cele 22.000 de gene care alcătuiesc genomul uman.

În cadrul studiului, echipa de cercetători a adunat mostre de la 242 de adulţi sănătoşi, cu vîrsta între 18 şi 40 de ani, din Houston şi Saint Louis. De la fiecare persoană au fost recoltate bacterii din 15 pînă la 18 „habitate” specifice – 9 din gură, 4 de pe piele, unul din nas şi trei din zona organelor genitale la femei, precum şi din materiile fecale.

„Oamenii sănătoşi sînt gazdele unei remarcabile diversităţi de organisme”, susţine Bruce Birren, director al Centrului de Secvenţiere Genomică pentru Maladii Infecţioase din cadrul Institutului Broad, şi colaborator în cadrul acestui studiu.

Mostrele obţinute din gură şi din materiile fecale au cea mai ridicată diversitate microbiană, în timp ce mostrele vaginale sînt cele mai „curate”.

Fiecare dintre persoanele care au participat la studiu au un microbiom relativ diferit, ceea ce înseamnă că nu există un singur tip de microbiom „sănătos”.

„Se pare că există numeroase feluri de a rămîne sănătos, atunci cînd este vorba de microbii din organismul nostru”, explică Birren. Un lucru este însă cert: o mai bună înţelegere a felului în care trebuie să arate un microbiom sănătos, ne poate ajuta să prevenim numeroase infecţii virale, printre care şi periculoasele infecţii nosocomiale (ce sînt dobîndite în perioadele de spitalizare).