UE-Ucraina: Europa în calitate de “temă pentru acasă”

Politika

“Extinderea Uniunii Europene (UE) – este o chestiune de perspectivă. Dorim ca această perspectivă să fie identică şi pentru UE, şi pentru Ucraina”, a declarat preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici. “Vrem să folosim pauza care a apărut temporar în acest proces pentru a construi Europa în Ucraina”, a mai spus liderul ucrainean, subliniind necesitatea adoptării de standarde care să facă aderarea Ucrainei la familia europeană mai firească şi mai calitativă. “Aceasta nu este pur şi simplu o aderare la un club de elită, ci o “temă pentru acasă”, a conchis preşedintele ucrainean.

Puterea de la Kiev este profund jignită de boicotul demonstrativ la adresa Campionatului European de Fotbal pe care l-a organizat în acest an, boicot venit din partea unor state europene care nu sînt de acord cu modul în care autorităţile ucrainene se comportă cu fostul premier Iulia Timoşenko. În prezent, aceasta se află în arest din cauza diverselor maşinaţiuni în care a fost implicată încă înainte de a fi aleasă şef al guvernului.

Oricît ar invoca europenii principialitatea, respectivă decizie a fost fără îndoială una politică şi a constituit o presiune deschisă la adresa Kievului. De altfel, astfel a fost ea interpretată şi de cei cărora le-a fost adresată. La fel au interpretat-o şi adversarii “căsătoriei pripite cu Europa”, cei care atenţionează asupra faptului că în această uniune ţara lor va primi rolul de subaltern. Ucraina, însă, este a doua ţară ca mărime în Europa şi a opta ca populaţie, ţară cu un mare potenţial economic şi care îşi doreşte mai mult.

Posibilitatea extinderii prin intermediul Ucrainei, fapt care ar însemna şi extinderea influenţei militare, nu îi lasă indiferenţi pe birocraţii europeni. La Bruxelles se afirmă chiar că principiile actualei stagnări din acest proces nu sînt în interesul UE şi că Europa este pregătită pentru noi paşi în vederea apropierii poziţiilor. Însă, potrivit ambasadorului UE la Kiev, José Manuel Pinto Texeira, în Ucraina există cercuri politice şi de afaceri foarte puternice, care se pronunţă împotriva aderării la UE. Texeira a avut în vedere recentele semnale venite dinspre Partidul Regiunilor al lui Ianukovici. Potrivit unui reprezentant marcant al acestui partid, “în pofida faptului că integrarea europeană va continua să rămînă prioritate a politicii externe a Ucrainei, propunerile venite din partea Rusiei, mai ales în contextul ultimelor evenimente, merită o analiză atentă. Cine ştie, poate că Ucraina va reveni la analizarea proiectelor de integrare din spaţiul postsovietic”, a spus politicianul.

Cu alte cuvinte, aceasta înseamnă o analizare serioasă a proiectului propus de preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, privind crearea Uniunii Eurasiatice – o uniune de state care şi-au scris istoria comună în cadrul fostei Uniuni Sovietice.
Cu toate acestea, Rusia şi UE nu sînt singurii jucători în “meciul ucrainean”. În orice caz, potrivit unor mass-media ruseşti, Ianukovici ar putea căuta un răspuns la întrebarea privind viitoarea soartă a ţării şi la Washington. Poziţia americană faţă de Iulia Timoşenko este, în opinia unor analişti, mult mai pragmatică decît cea europeană. O asemenea poziţie ar putea contribui la o deschidere mai mare a resurselor energetice ucrainene pentru investitori din SUA. Desigur, în schimbul unor credite avantajoase acordate Kievului, pe care americanii le-ar oferi prin intermediul organizaţiilor financiare internaţionale.

Temerile privind Ucraina pot fi motivate în diverse moduri de UE. Cu toate acestea, este greu de scăpat de impresia că motivul întîrzierii Ucrainei pe drumul spre UE, la fel ca cel al boicotării Campionatului European de Fotbal, rezidă nu în soarta vitregă a fostului premier ucrainean, ci cu mult mai adînc şi că inclusiv meciurile de fotbal nu mai pot împăca cele două părţi.