Turkmenistanul îşi măsoară forţa gaziferă cu Rusia

Kommersant

O nouă reuniune a şefilor de guvern din ţările membre ale Comunităţii Statelor Independente (CSI) a avut loc miercuri, 30 mai, în Turkmenistan, ţară care se situează pe locul patru în lume în ceea ce priveşte rezervele de gaz. Gazdă a evenimentului, liderul turkmen Gurbangulî Berdîmuhamedov a depus toate eforturile pentru ca tocmai problema gaziferă să fie tema principală a reuniunii de la Aşhabad.

Astfel, Berdîmuhamedov a profitat de reuniunea şefilor de guvern din CSI pentru a-şi promova propriile interese. Turkmenistanul, aflat pe locul patru în lume în ceea ce priveşte rezervele de gaz (în total 44,25 trilioane de metri cubi) şi care deţine al doilea ca mărime zăcămînt (South Yolotan, între 4 şi 14 trilioane de metri cubi), nu are acces la pieţele europene, de care are mare nevoie.

În prezent, Turkmenistanul exportă circa 30 de miliarde metri cubi de gaz pe an, însă ar dori să ajungă la 180 de miliarde pînă în 2030, ceea ce îl va transforma în concurentul direct al Rusiei şi se va oglindi în mod cert în preţul gazului pe plan mondial. Aşhabadul caută în mod activ trasee de alternativă pentru livrările de gaz. Astăzi, gazul turkmen ajunge în China, iar recent Turkmenistanul a semnat un acord cu India şi Pakistan, în vederea livrării de gaz prin gazoductul TAPI (Turkmenistan, Afganistan, Pakistan, India), proiectat de SUA. Dacă proiectul va fi realizat, Aşhabadul va putea să transporte prin TAPI pînă la 30 de miliarde de metri cubi de gaz pe an.

Cu toate acestea, Berdîmuhamedov nu renunţă la încercările de a deschide pentru gazul turkmen şi alte direcţii. Destul de atractivă este pentru Aşhabad direcţia europeană. Tocmai astfel se explică iniţiativa sa, privind înfiinţarea în cadrul CSI a unui grup de experţi pentru livrarea de resurse energetice. Mai mult decît atît, Berdîmuhamedov propune promovarea acestei idei la un nivel şi mai înalt – în Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU).

Berdîmuhamedov nu şi-a pregătit propunerea de unul singur: el este sprijinit în totalitate de Ucraina, pentru care gazul este vital. Deocamdată, eforturile Ucrainei sînt zadarnice, incusiv pentru că livrările din Turkmenistan sînt posibile doar trecînd pe teritoriul Rusiei.

Din acest motiv, Berdîmuhamedov şi premierul ucrainean Nikolai Azarov au convenit să promoveze împreună trasee de alternativă la cele ruseşti şi în general elaborarea de noi reguli de transport al gazului. Rusia nu este încîntată de asemenea iniţiative. Nu întîmplător, premierul rus Dmitri Medvedev a reacţionat la propunerea lui Berdîmuhamedov păstrînd tăcerea.

La Aşhabad, Medvedev a desfăşurat şi întrevederi bilaterale: cu acelaşi Berdîmuhamedov, dar şi cu Azarov şi premierul Republicii Moldova, Vlad Filat. Problema energetică a fost una centrală şi în timpul acestor întrevederi bilaterale.

În timpul întrevederii dintre Medvedev şi Filat s-a vorbit despre datoria pe care Chişinăul o are la gazul rusesc: aceasta a ajuns la suma record de 3,7 miliarde de dolari, o bună parte (3,2 miliarde) revenindu-i Transnistriei. Filat i-a propus omologului său rus să se pună capăt unei creşteri lipsite de control a acestei datorii, prin semnarea unui acord separat cu Chişinăul şi Tiraspolul. Medvedev nu a respins această propunere.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.