Reînhumarea planificată a rămăşiţelor lui Jozsef Nyiro – parte a renaşterii naţionalismului din Ungaria

Deutsche Welle

Reînhumarea în România a rămăşiţelor poetului ungar de extremă-dreapta Jozsef Nyiro, planificată de autorităţile ungare, reprezintă o parte a renaşterii naţionalismului în această ţară, proces condus cu succes de extrema-dreaptă şi care beneficiază acum şi de sprijinul deschis al premierului Orbán Viktor şi al partidului său conservator naţionalist Fidesz.

Naţionalismul este în creştere în Ungaria. Opera poetului de extremă-dreapta va fi predată în şcoli, în timp ce rămăşiţele sale pămînteşti s-au dorit reînhumate în oraşul natal din ţara vecină, România – împotriva voinţei guvernului român.

Nyiro s-a născut în 1889 în Odorheiu Secuiesc, într-o regiune românească din Transilvania, care la vremea aceea era parte a Ungariei. El nu a fost doar un simplu poet de tipul “blood-and-soil”, ci şi unul dintre ideologii culturali de primă mărime din perioada regimului “Partidului Crucilor cu Săgeţi” naţional-socialist din Ungaria, din octombrie 1944 pînă în martie 1945, cînd zeci de mii de evrei au fost masacraţi sau trimişi în marşurile morţii.

Nyiro a servit în parlamentul “Partidului Crucilor cu Săgeţi” şi a rămas credincios regimului fascist al lui Ferenc Szalasi pînă la sfîrşitul celui de-al doilea război mondial. După 1945, a fost vînat ca un criminal de război atît de Ungaria, cît şi de România, dar a fugit în Germania şi apoi în Spania lui Franco în 1950. Astăzi, creaţiile sale constituie o lectură obligatorie pentru elevii maghiari.

Guvernul român a interzis recent ceremonia de reînhumare organizată în onoarea sa. Potrivit premierului român Victor Ponta, decizia a fost luată în scopul de a preveni ca mormîntul poetului să devină un loc de pelerinaj pentru extremiştii de dreapta. În locul ceremoniei, a avut loc un serviciu ecumenic cu ocazia sărbătorii catolice a Rusaliilor, la 27 mai, la locul de naştere al poetului, la care au participat secretarul de stat ungar pentru cultură, Szcöcs Géza, şi preşedintele Parlamentului ungar, Köver László. Acesta din urmă a declarat că planificata reînhumare va avea loc mai devreme sau mai tîrziu, chiar dacă este împotriva voinţei guvernului român, care a avut un comportament “neprietenos, necivilizat şi barbar” şi “o reacţie isterică şi paranoidă”. El a adăugat că “e predestinată victoriei naţiunea care se mîndreşte cu un astfel de fiu, care ştie că pînă şi cenuşa lui produce fiori de groază”.

Szöcs a recunoscut în publicaţia ungară online “index.hu” că urna care conţine cenuşa poetului fascist a fost introdusă clandestin în România, precizînd că, în pofida operaţiunii conspirative, “nu s-a întîmplat nimic ilegal”, dar că el nu mai ştie locul unde se află cenuşa.

Premierul Orbán Viktor reevaluează relaţiile cu ţările vecine care au încă minorităţi maghiare semnificative: Slovacia, Serbia şi România. După două decenii de relaţii de prietenie restabilite, care au funcţionat, în timp ce încă mai încearcă să obţină drepturi mai bune pentru minorităţi, Fidesz urmăreşte acum o nouă politică revizionistă.

Maghiarilor de pretutindeni li se aminteşte “datoria sfîntă” faţă de naţiunea lor – fie prin “Ziua solidarităţii naţionale”, la 4 iunie, menită să comemoreze “tragedia de la Trianon”, fie prin noua Constituţie – care a intrat în vigoare la începutul anului – sau în controversata legislaţie privind mass-media.

În acelaşi timp, Orbán intervine în politica internă din Slovacia şi România prin sprijinirea minorităţilor maghiare de acolo – de multe ori ajutîndu-le să refondeze partide. În unele cazuri, cum ar fi eşecul reînhumării lui Nyiro, politicienii Fidesz îşi permit o agitaţie electorală mai mult sau mai puţin deschisă în ţara vecină.

România organizează alegerile locale pe 10 iunie, cînd formaţiunea Partidul Popular Maghiar (PPM) a minorităţii maghiare din Transilvania speră să depăşească mai moderata Uniune Democrată Maghiară din România (UDMR). Timp de mulţi ani, UDMR, de centru, a fost singura reprezentare politică a minorităţii maghiare din România. A luat parte la mai multe coaliţii de guvernare între 1996 şi 2010.

În paralel cu acest revizionism politic, în Ungaria este în curs, de asemenea, procesul de reabilitare a lui Horthy Miklos, care a guvernat ţara din 1920 pînă în 1944 cu un regim autoritar, clerical ultra-conservator. Horthy, un antisemit notoriu, a fost responsabil pentru deportarea a peste 400.000 de evrei unguri în primăvara şi vara lui 1944, care au fost în cele din urmă ucişi la Auschwitz. Acum, plăci noi şi statui urmează să fie dezvelite în onoarea sa. Dar succesul acestei noi linii naţionaliste şi revizioniste rămîne îndoielnic. Ungaria a devenit izolată în UE.

În plus, Orbán şi partidul său este posibil să fi slăbit permanent reprezentanţii minorităţilor maghiare din ţările vecine. Partidul Coaliţiei Maghiare (MKP), sprijinit de Fidesz, nu a reuşit să intre în Parlamentul slovac la recentele alegeri din această ţară. Drept urmare, reprezentarea politică a comunităţii maghiare din Slovacia s-a redus de la 14% la 9%.

Minoritatea maghiară din România se confruntă cu un dezastru şi mai mare la alegerile parlamentare din noiembrie. Aproximativ 400.000 de maghiari au plecat din Transilvania în ultimele două decenii. Drept consecinţă, reprezentarea politică a comunităţii s-ar putea diminua la minimumul la care are dreptul fiecare minoritate din România.

În plus, nu mai puţin de trei partide maghiare participă la cursa electorală, iar numărul voturilor maghiare de abia va fi suficient pentru a permite unuia dintre ele să treacă de pragul de 5 procente necesare pentru a intra în Parlament.

Dar poate că, privit cu cinism, acesta este chiar planul lui Orbán – de a încuraja cît mai mulţi maghiari posibil lipsiţi de drepturi şi dezamăgiţi să revină în Ungaria. Acest lucru i-ar asigura partidului lui Orbán o bază electorală stabilă şi pe termen lung. Ar facilita, de asemenea, uşurarea problemelor demografice cronice ale Ungariei, fără a se baza pe imigraţia non-maghiară.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.