Macedonia – în pragul unui scenariu kosovar?

Kommersant

În Macedonia este în curs de finalizare ancheta pe marginea celui mai răsunător atac terorist din toţi anii de independenţă ai ţării. În ajunul Paştelui, islamişti radicali au împuşcat cinci macedoneni slavi, inclusiv patru adolescenţi. Experţii atenţionează că această crimă, catalogată drept “asasinat ritualic”, ar putea dinamita firava pace din republică, care în 2001 a fost scena unui sîngeros război civil. La rîndul lor, pesimiştii prognozează un scenariu kosovar pentru Macedonia şi destrămarea ţării.

La 11 ani de la războiul civil din Macedonia, cea mai săracă republică din fosta Iugoslavie, problema naţională nu a fost încă soluţionată. Potrivit datelor oficiale, albanezii reprezintă astăzi 25 la sută din cele 2 milioane la cît se cifrează populaţia acestei ţări, iar musulmanii – pe lîngă albanezi este vorba de turci, bosniaci şi macedonenii convertiţi la islam – 35 la sută. Relaţiile dintre slavii ortodocşi şi albanezi rămîn, în cel mai bun caz, unele de înstrăinare şi precauţie.

Fostul comandant Ali Ahmeti face parte astăzi din guvernul de coaliţie al premierului Nikola Gruevski. Amnistierea generală şi legalizarea “luptătorilor pentru eliberarea poporului albanez” au constituit una dintre prevederile acordurilor de pace de la Ohrid, semnate în august 2001, cu medierea Occidentului, şi care au pus capăt războiului civil.

“În mod formal, trăim în pace cu albanezii, însă nu nutrim sentimente călduroase faţă de ei”, recunoaşte pentru Kommersant un jurnalist macedonean. “Albanezii ascultă de SUA, iar americanii le-au spus să fie cuminţi. Însă, unde este garanţia că peste cîţiva ani situaţia nu se va schimba? Printre albanezi sînt din ce în ce mai mulţi radicali, wahabiţi, pentru care indicaţiile de la Washington nu sînt lege”, explică jurnalistul.

“Referitor la atacul terorist anchetat, nu trebuie să generalizăm. Această crimă a fost comisă de oameni concreţi, care vor fi pedepsiţi. În general, însă, acordurile de la Ohrid funcţionează, iar autorităţile desfăşoară faţă de albanezi o politică reuşită de integrare fără asimilare”, a declarat preşedintele Macedoniei, Gjorge Ivanov.

Cu toate acestea, dintre toţi macedonenii intervievaţi de corespondentul Kommersant, doar preşedintele Ivanov priveşte atît de optimist problema integrării albanezilor. Albanezii şi slavii trăiesc în lumi paralele, încearcă să nu se mute în cartiere “străine”, iar căsătorii mixte aproape că nu există. Albanezii îşi au propriile instituţii de învăţămînt. În cartierul albanez din Skopje, de exemplu, sînt lipite afişe pentru înscrieri la Universitatea Tetovo, capitala neoficială a “revoltei din 2001”.

“Din păcate, în Balcani sînt viabile doar statele monoetnice. În toate republicile populate de mai multe naţionalităţi au început probleme care nu se mai termină”, îşi exprimă regretul un interlocutor al Kommersant din Skopje. La plecare, acesta i-a adus la cunoştinţă jurnalistului rus “o veste bună”: în ultimii ani, în familiile albaneze a scăzut natalitatea, iar acum aceasta este aproape ca la slavi. Prin urmare, procentul populaţiei albaneze nu va creşte atît de repede ca pînă acum şi albanezii nu se vor transforma într-un viitor apropiat dintr-o minoritate într-o majoritate.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.