Vasili Arhipov – ofiţerul sovietic care a salvat lumea de la o castrofă nucleară

ABC

În timpul crizei rachetelor cubaneze (1962), crucişătoare ale SUA au interceptat un submarin sovietic, care a fost pe punctul de a lansa o torpilă nucleară. Sîngele rece al unui ofiţer sovietic a evitat un al treilea război mondial. Vasili Arhipov era unul dintre cei trei ofiţeri aflaţi la comanda unui submarin sovietic B-59, care în octombrie 1962, naviga sub apă alături de alte patru submersibile similare cu destinaţia Cuba. Uniunea Sovietică instalase în secret pe teritoriul cubanez mai multe lansatoare de rachete nucleare, capabile să atingă teritoriul american în cîteva minute. Era răspunsul Kremlinului la desfăşurarea prealabilă de proiectile atomice ale SUA în Turcia, capabile să lovească şi să distrugă Moscova într-un sfert de oră.

În mijlocul acestei tensiuni, cu întreaga planetă ţinîndu-şi respiraţia şi cei doi coloşi nucleari arătîndu-şi colţii, a 69-a Brigadă Submarină Sovietică, din care făcea parte şi submarinul lui Arhipov, misiunea lor era de dejuca embargoul stabilit de armata americană şi de a stabili o bază submarină în golful Mariel, pe ţărmul de nord al Cuba. Submarinul B-59 al lui Arhipov era echipat cu torpile nucleare.

În timp ce la Pentagon se puneau la punct ultimele detalii pentru o invazie finală în Cuba castristă şi pro-sovietică, nave ale US Navy şi avioane spion ale CIA survolau Caraibele în căutarea de ambarcaţiuni sovietice în încercarea de a introduce armament nuclear în insulă. Instrucţiunile ministrului american al apărării, Robert Mcnamara, erau clare şi periculoase: dacă se detectează orice intrus, distrugătoarele americane trebuie să-l oblige să se identifice şi să-i blocheze accesul.

O astfel de ambarcaţiune era şi B-59. La 27 octombrie 1962, evenimentele se precipită. Un grup de crucişătoare americane interceptează submarinele B-59. Ignorînd că ar putea avea armament nuclear, americanii încep să tragă asupra lor pentru a le obliga să iasă la suprafaţă. La bordul submarinului lui Arhipov se trăiau momente de panică şi haos. Lipsiţi de comunicaţie cu Moscova şi fără să ştie dacă începuse războiul între cele două puteri, ca urmare a deciziilor lui Kennedy şi Hruşciov, un grup de marinari hărţuiţi aveau să decidă destinul omenirii. La presiunea echipajului, căpitanul Savitsky vrea să deschidă focul cu o torpilă nucleară, responsabilul politic este de acord, doar Arhipov spune clar nu.

În aceste momente de tensiune, stăpînirea de sine şi curajul acestui om au evitat producerea unei catastrofe fără precedent. Arhipov îl convinge pe Savitsky să scoată la suprafaţă submarinul. B-59 iese din apă şi face o jumătate de tură, refuzînd să intre în confruntare cu nava americană, în aşteptarea instrucţiunilor Kremlinului. Cîteva ore mai tîrziu, Kennedy şi Hruşciov ajung la un acord care face să răsufle uşurată întreaga planetă.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.