ORAŞUL – permanenta pledoarie pentru cultură

 În starea de „globalizare desăvîrşită” – vorba directorului de publicaţie şi editorialistului Ionel Vitoc – Revista de cultură urbană ORAŞUL (Anul VI – Nr. 24, 2012) editată de Fundaţia Culturală şi de Caritate pentru Protecţia Patrimoniului Cultural Naţional CARPATICA, preşedinte arh. Ionel Vitoc, perseverează pe linia politicii de bun-simţ promovată în paginile acesteia încă de la debut, în spiritul unei incisivităţi bine temperate şi solid argumentate. Aşa sînt editorialele lui Ionel Vitoc – Ziua noastră mondială („Vom fi fericiţi, separaţi, într-o globalizare desăvîrşită despre care istoria viitoare va putea spune că pămîntul a fost populat de moldoveni, ardeleni, olteni, bănăţeni…”, asta à-propos de «Ziua Mondială a Moldovenilor», popularizată pe micul ecran) – şi Mircea Popa – Porţia de cultură („O nouă epocă de cultură, aşa cum spunea şi Iorga, trebuie să înceapă. Începutul ne va fi dat de <porţia de cultură> obligatorie pentru toţi, pe care trebuie să o percepem ca anafura noastră zilnică, prin care să ne întărim în credinţă şi în acţiune”). Aşa sînt, apoi, Iniţiativele Fundaţiei Culturale CARPATICA „ROMÂNIA – ÎNCOTRO?” – o rubrică în cuprinsul căreia semnează Liviu-Petru Zăpârţan – Societatea românească, încotro?; Mircea Popa – Un as al negocierilor: Vasile Puşcaş şi, tot Mircea Popa – Profil de cărturar: Ioan-Aurel Pop, sintetizînd întîlnirile-dezbatere de luni, de la Casa Artelor, în cadrul cărora au conferenţiat oameni importanţi ai acestui oraş (şi o vor mai face). Despre prezenţa expoziţională remarcabilă a celebrului arhitect român Dan Sergiu Hanganu în spaţiul Galeriei Casa Artelor, precum şi despre Expo MUNTEANU ‘70 scrie tot arh. Ionel Vitoc, elogiind în felul acesta contribuţiile acestor arhitecţi de elită la crearea unor embleme ale frumosului şi utilului, rubrica Spaţiul urban). Rubrici precum Eveniment; Societatea civică; Cetatea universitară (Radu Loneanu – Micro-campusul universitar Andrei Mureşanu din Cluj, 1925-1948, „O, tempora! O, mores!…” sau Vasile Lechinţan cu episodul X din Clujul interbelic); Personalităţi clujene (Ioan Drăgan – Un savant clujean exemplar, David Prodan); Pagini de istorie (Petru Poantă – Clujul: „Pagini aurii” de altădată şi, iarăşi Vasile Lechinţan cu Enciclopedia Clujului (III). Bastioane şi turnuri de apărare); Estetica urbană; Administratorii oraşului (Lazăr Marian – Sebastian Bornemisa, Primar al Clujului…); Ideea europeană (Cristian Ivaneş); Citius, altius, fortius (Teodor Mateescu); Artă plastică (Negoiţă Lăptoiu); Sceptic sub acoperire (Marcel Mureşeanu); Interviu (Marcel Mureşeanu intervievîndu-l pe poetul Ion Cristofor); Eseu (Constantin Zărnescu – A citi cuvinte – a contempla litere sau „A citi în ceruri şi în stele…”); Poezie; Proză; Traduceri – poezie; Panorama jazz – cu nimeni altul decît venerabilul Iosif Viehmann; Muzică (foarte adevărat ceea ce scrie Constantin Rîpă despre Necesitatea resuscitării genurilor şi repertoriilor folclorice); Scena; Evocări; Raftul cu cărţi; Cum vorbim, cum scriem (episodul IV despre „…CA ŞI…”) alcătuiesc corpusul actualului număr.

ORAŞUL – o nouă invitaţie la lectură, o nouă provocare, cu un conţinut mereu îmbogăţit, ca într-o „sculptură socială”, pentru că, nu-i aşa, ORAŞUL e ceea ce se cheamă revistă de cultură urbană – în care se scrie despre el (oraşul furnicar) şi despre noi (cei care-l populăm) – „jucîndu-se” cu informaţia contemporană, propunînd şi lansînd idei, principii, atitudini nuanţate de comentarii pertinente, venind dinspre personalităţi ale domeniilor pe care publicaţia le acoperă. O plăcută şi tot mai ingenioasă juxtapunere de rubrici şi teme, ce generează colaje narative şi grafice de certă atractivitate, fără a neglija doza de inedit. O întreagă filosofie socială despre viaţă, tabieturi, personalităţi, prieteni ai artelor, o întreagă istorie a ORAŞULUI în dinamica devoratoare a secolului XXI, care dacă nu e ţinută în frîu de minţi lucide, o poate lua razna foarte uşor. Iar Clujul zilelor noastre nu e ferit de astfel de derapaje, cu care nimeni nu mai poate lupta. Acesta e oraşul nostru cel de toate zilele.

Şi, să nu uit: pe coperta a IV-a, parcă în înţelegere cu editorialul lui Ionel Vitoc, poezia Statistică de Daniel Moşoiu: „Sînt în Clujul ăsta o groază de poeţi/ cei mai mulţi pe metru pătrat/ cam un poet la o sută de locuitori/ pe cei mai tineri îi vezi la arizona/ fiecare la cîte o masă sau toţi la una / pe cei mai bătrîni nu-i prea vezi/ dar le simţi greutatea în spate/ sînt mulţi, dom’ le/ abia ai loc să respiri de ei/ aiuriţi cum sînt şi maşinilor le e frică să-i calce/ de altfel, dacă n-ar fi ei s-ar închide bodegile/ şi cafenelele sînt sarea şi piperul oraşului/ şi mor greu al naibii de greu/ cîte unul la zece ani/ de aia trăiesc şi eu aici înghesuit/ între cei o sută de oameni care-mi revin/ în mod echitabil şi care/ habar nu au de poezie”. Da, e Clujul globalizat, care habar nu are de Clujul cel adevărat, de altădată…

Michaela BOCU

m.bocu@ziarulfaclia.ro

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.