Scenariul “de coşmar” al Beijingului

The Washington Times

O acţiune din umbră, dar decisivă, luată de un regim în mod normal ultraprecaut, precum cel din China, de a epura un membru de frunte al partidului, este rezultatul urmăririi de către Beijing a unei strategii alternative la mentorul sovietic originar: încercarea de modernizare prin integrarea în economia mondială mai degrabă decît prin urmărirea autarhiei. Dar această cale a venit cu o ameninţare crescîndă şi cu teama de influenţe externe ce însoţesc strategia. Teama de o implozie internă a dobîndit o prioritate mai mare.

Va dura ani – dacă se va afla vreodată – pînă se va cunoaşte întreaga complexitate a actualului scandal de partid.

Elementele critice sînt cunoscute: Bo Xilai, un “prinţişor”, fiul unuia dintre “Cei Nouă Nemuritori” din primii ani legendari ai partidului, şi o figură de partid în ascensiune, a fost epurat sumar. Creşterea spectaculoasă a lui Bo Xilai în calitate de cadru executiv de succes, cu evidente acreditări anti-corupţie, a fost însoţită de folosirea ostentativă a propagandei maoiste şi susţinerea metodelor represive ale “Marelui Cîrmaci” Mao pentru a combate disensiunea.

Integrarea economică a crescut standardele de trai pentru zeci de milioane de persoane şi a creat noi apetite bruşte şi ample disparităţi regionale şi de clasă, inclusiv intensificarea guvernării disfuncţionale la nivel local.

Expansiunea infrastructurii şi creşterea nelimitată a pieţelor de fabricare, cu salarii scăzute, de produse destinate pieţelor SUA, europene şi japoneze – cele două motoare ale succesului chinez – sînt în curs de încetinire dramatic. Creditarea în continuare a construirii nelimitate şi capitalul neutilizat ameninţă întregul sistem. În străinătate, crizele financiare prejudiciabile din SUA şi zona euro reduc pieţele pentru importurile din China. Competiţia în creştere limitează transferurile de proprietate intelectuală din Vest – legală şi furată. Alţi producători cu salarii mai mici şi/sau mai eficienţi din Vietnam către SUA au început să intre în competiţie mai acerb, într-un moment în care costurile chineze sînt în creştere.

Criza privind modul de a aborda această situaţie economică schimbată – inclusiv ratele mai scăzute de creştere pentru o populaţie încă în expansiune – va fi abordată acum de o nouă generaţie a conducerii de partid, care urmează să preia puterea în toamnă. Manevrele lui Bo Xilai de a avea un rol în această echipă au dus – cel puţin temporar – la sfîrşitul său politic. Dar, ca orice jucător în monopolul de putere al partidului, tentaculele lui duc în toate direcţiile.

Acuzaţiile de corupţie, oricît de legitime ar fi, sînt în mare măsură arme politice, indiferent de cît de mult apel la reformă politică face acum premierul Wen Jiabao care îşi încheie mandatul. În pofida avertismentelor lui Jiabao, potrivit cărora inacţiunea poate duce la genul de lupte fratricide şi haos ce au caracterizat epoca lui Mao, există oare în mod real speranţa că trăsăturile de bază al actualului regim vor putea fi schimbate rapid – sau vreodată?

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.