Kîrgîzstanul nu vrea să vadă pe teritoriul său nici baze americane, nici baze ruseşti

The Atlantic

Anul trecut, cînd preşedintele kîrgîz Almazbek Atambaev ameninţa că va închide baza americană de pe teritoriul ţării sale, analiştii s-au împărţit în două tabere: unii declarau, subliniind sprijinul acordat de Atambaev ideii lui Putin privind crearea Uniunii Eurasiatice, că poziţiile Kîrgîzstanului devin mai proruse, alţii era convinşi că noul liderul kîrgîz vrea pur şi simplu mai mulţi bani de la SUA.

Astăzi, noul preşedinte kîrgîz nu se află în cele mai bune relaţii cu Moscova. Rusia este nemulţumită de planurile Kîrgîzstanului de a închide baza militară rusă, iar Bişkekul cere înlocuirea secretarului general al Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC). Noul măr al discordiei l-a constituit uzina “Dastan”, asupra căreia Moscova vrea să-şi impună controlul. Aceste noi motive de conflict arată că Atambaev nu doreşte să vadă niciun fel de supremaţie militară şi niciun fel de baze străine pe teritoriul kîrgîz. Acest lucru se referă şi la Rusia.

Atambaev a respins practic cererea Rusiei în vederea achiziţionării pachetului majoritar de acţiuni al uzinei “Dastan”. În 2009, Rusia i-a propus Kîrgîzstanului 300 de milioane de dolari ajutor financiar şi alte 2 miliarde de dolari sub alte forme de finanţare, ceea ce, în opinia multor analişti, l-a determinat pe preşedintele kîrgîz de atunci, Kurmanbek Bakiev, să ceară închiderea bazei militare americane de la Manas. În final, liderul kîrgîz a acceptat prelungirea prezenţei americane, însă contra unei sume mult mai mari. În cadrul aceluiaşi acord, Rusia şi-a exprimat dorinţa de a cumpăra 48% din acţiunile întreprinderii de industrie militară “Dastan”, în schimbul tăierii datoriei de 198 de milioane de dolari pe care statul kîrgîz o are faţă de Rusia.

Iertarea datoriei şi, pe lîngă aceasta, obţinerea unei sume de 150 de milioane de dolari părea o afacere extrem de avantajoasă. Totuşi, lui Atambaev aceasta nu-i mai pare o propunere foarte bună. În condiţiile în care Atambaev a respins oferta Moscovei privind uzina “Dastan”, exprimîndu-şi în acelaşi timp şi dorinţa ca ruşii să părăsească baza din Kant şi propunînd înlocuirea secretarului general al OTSC, poziţia Kîrgîzstanului pare una interesantă.

Una dintre constantele politicii externe a ţărilor din Asia Centrală constă în a pendula între multitudinea de ţări străine care au nevoie de resurse şi de acces la teritoriul lor. În pofida faptului că Rusia are cu majoritatea guvernelor din regiune relaţii mai bune decît SUA şi China, acestea nu sînt chiar atît de călduroase. În afară de aceasta, amintirile despre puterea URSS este destul de vie în regiune, pentru ca niciunul dintre lideri să nu mai dorească să-şi predea ţara Rusiei “cu fulgi cu tot”.

Ce plănuieşte Kîrgîzstanul? Liderul kîrgîz a declarat în repetate rînduri că militarii americani trebuie să părăsească baza “Manas” în iunie 2014, la expirarea contractului de închiriere. Desfăşurînd o vizită în Kîrgîzstan, ministrul american al apărării, Leon Panetta, a încercat să pregătească terenul pentru o prezenţă americană mai îndelungată în această ţară, însă, potrivit declaraţiilor făcute publice la finalul vizitei, acest lucru nu i-a reuşit.

Pe de altă parte, Atambaev respinge şi solicitările Moscovei privind amplasarea bazei militare ruseşti în Kîrgîzstan în regim permanent. Nici ideea ca ruşii să deţină controlul asupra uzinei “Dastan” nu stîrneşte la Bişkek prea mare entuziasm. Acest lucru ar putea însemna că Atambaev nu pendulează de colo-colo dinspre SUA spre Rusia şi invers, ci încearcă să ocupe o poziţie separată în regiune, o poziţie independentă, de stat cu care se pot duce negocieri în politica externă.

Este în avantajul Kîrgîzstanului “să se prefacă inaccesibil”. Atît timp cît situaţia din Afganistan va rămîne tensionată, Kîrgîzstanul – mai exact posibilitatea de a amplasa baze pe teritoriul său – va avea o mare importanţă pentru SUA şi Rusia, ambele ţări fiind dispuse să plătească din ce în ce mai mult.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.