Expoziţia itinerantă FOTOGRAFIA – DOCUMENT ETNOGRAFIC

 În dialogul generat de actuala expoziţie itinerantă, realizată prin buna colaborare statornicită între Centrele Judeţene pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj şi Maramureş, doamna Consuela Bendea ne mărturisea că fotografia etnografică are valoare de document, de izvor etnografic ce poate evoca o întreagă lume care dispare destul de discret, dar care ne lasă, mereu, mai săraci.

• Ca specialist şi consultant artistic în cadrul CJCPCT Cluj,consideraţi că expoziţia de fotografie este încă o tehnică artistică ce ne leagă de propriul nostru trecut?

– Cu toată certitudinea afirm că DA. Astfel de lucrări prilejuiesc, de fiecare dată, o adevărată călătorie imaginară în trecut, în lumea satului românesc, conturează peisajul unui sat încă plin de pitoresc, ce păstrează cîte ceva din ceea ce-i era caracteristic odinioară; oameni cu atelaje la arat sau semănat, la cositul şi adunatul fînului, carul cu boi era prezent la transportul roadelor, la cununii, dar şi la înmormîntări; femeile aveau preocupări deloc de neglijat, ele cultivau inul şi cînepa, prelucrau fuiorul, torceau, împleteau şi ţeseau acele ţoale necesare tuturor anotimpurilor şi se rugau cu evlavie în biserici. Bărbaţii erau meşteri în prelucrarea pietrei, lemnului, fierului, lutului. Tot ei ştiau să-şi perfecţioneze îndeletnicirile de la piua şi moara de pe apă pînă la tehnologiile sofisticate de azi.

• Şi cum conservarea şi promvarea culturii tradiţionale este principala componentă a Centrului Judeţean, fotografia rămîne un document de valoare în „hrana” noastră spirituală…

– Tocmai de aceea, în 2004 CJCPCTCluj a iniţiat un proiect sub genericul „Fotografia – document etnografic”, urmărind să valorifice la maximum rolul acestui tip de fotografie pe mai multe direcţii, materializîndu-se în prezent în organizarea, în fiecare toamnă, a unui concurs naţional de fotografie etnografică de autor la Cluj-Napoca. Din doi în doi ani edităm un album al concursului, dar şi albume monografice de fotografie veche, dedicate unor localităţi clujene bogate din punct de vedere al moştenirii tradiţionale.

• De aici a apărut şi necesitatea organizării acestor expoziţii itinerante branduite de CJCPCT Cluj?

– Aşa este. Avem deja o zestre documentară de valoare, pe care o oferim cu multă generozitate publicului din Cluj şi nu numai. Putem spune că asemenea evenimente au fost găzduite de multe localităţi transilvane, între care aş nominaliza Sibiul, Alba Iulia, Bistriţa, Baia Mare, Braşovul, un real succes avînd aceste expoziţii şi în marile oraşe poloneze Cracovia şi Varşovia.

• O asemenea expoziţie-document poposeşte acum la Baia Mare, informaţie pe care am primit-o chiar de la directorul dumneavoastră, dl Tiberiu Groza.

– Da, aşa cum am afirmat la început, avem o relaţie deosebită cu colegii maramureşeni, o zonă plină de istorie şi tradiţii. În prezenţa celor doi directori ai centrelor judeţene, în 19 martie a fost deschisă expoziţia itinerantă în Salonul Artelor al Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” din Baia Mare. La vernisaj s-a vorbit despre colaborarea dintre cele două centre, despre schimburile de expoziţii tematice, despre rolul fotografiei de a surprinde şi a aduce în faţa publicului aspecte ale unei lumi minunate care îi îndreptăţeşte pe mulţi să considere că România este un mic colţ de rai, în care se mai păstrează elemente ale culturii arhaice ce fascinează străinul care colindă satele noastre.

În expoziţia cu fotografii de mari dimensiuni, în alb-negru şi color, găsim valori etnografice din domeniul culturii tradiţionale materiale, obiecte de patrimoniu cultural tradiţional, cum sînt costumele populare, numeroase portrete, obiceiuri tradiţionale, meşteşuguri, arhitectură tradiţională, industrie casnică, tehnică populară, peisaj etc.

Sînt reprezentate diverse zone etnografice ale României, nelipsind nici aspecte din cultura minorităţilor. Promitem că la aceste călătorii imaginare vor fi invitaţi şi în acest an clujenii. Pentru că tenacitatea unor artişti fotografi aduce mereu în actualitate trecutul şi necunoscutele sale valori.

Dialog consemnat de Dumitru VATAU