Ucraina – sigură pe forţele sale în disputa cu Rusia

Nezavisimaia Gazeta

În cazul sistării tranzitului de gaz rusesc, Ucraina şi-ar putea reorienta sistemul de transport al gazului în sens reversiv, pentru a-l include în sistemul comun al Europei, a declarat vicepreşedintele Consiliului de Administrare al Naftogaz, Vadim Ciuprun. Ucraina este principalul tranziter de gaz rusesc spre Europa, însă, după inaugurarea gazoductului South Stream şi extinderea Nord Stream, importanţa sa pentru exportul de gaz rusesc ar putea scădea pînă aproape de zero.

Doar cu o lună în urmă, analişti de la Bloomberg prevedeau falimentul Ucrainei, comparînd-o cu Grecia. Potrivit analiştilor, Ucraina urmează să achite în 2012 circa 12 miliarde de dolari datorie. În acelaşi timp, Kievul nu poate ajunge la un acord cu Moscova în vederea scăderii preţului la gaz şi nu doreşte să majoreze preţul gazului pentru populaţie. Însă, tocmai aceste măsuri sînt condiţii obligatorii pentru cooperarea dintre Ucraina şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi obţinerea de sprijin financiar din partea acestuia. În legătură cu riscurile crescînde pentru Ucraina au atenţionat şi specialiştii agenţiei Standard&Poor’s, care au schimbat prognoza privind ratingul de creditare al Ucraina de la “stabil” la “negativ”.

Rusia cooperează cu Ucraina în mai multe domenii, între care gazul, sistemul de transport al gazului, industria aviatică, energetica şi industria nucleară. De asemenea, Ucraina este în continuare considerată de Rusia o potenţială participantă a Uniunii Vamale şi a Zonei de liber schimb. Ucraina, însă, nu se grăbeşte să se integreze cu Federaţia Rusă şi tărăgănează deciziile definitive.

Analiştii subliniază că, după toate probabilităţile, Kievul doreşte mai mult o integrare cu Europa în detrimentul Rusiei şi că business-ul ucrainean este speriat de perspectiva concurenţei cu cel rusesc. Drept replică, membrii fondatori ai Uniunii Vamale îndeamnă Kievul să organizeze un referendum pentru ca poporul ucrainean să poată decide el însuşi dacă vrea sau nu să se integreze cu Rusia.

În afară de aceasta, între Moscova şi Kiev se menţin dispute teritoriale cu privire la strîmtoarea Kerci. Cu alte cuvinte, pe marginea tuturor domeniilor cheie, Moscova şi Kievul nu reuşesc să ajungă la un acord. Tensiunile dintre cele două ţări cresc sau descresc alternativ, însă gradul de neîncredere se menţine ridicat. Nu este exclus ca “însănătoşirea financiară” despre care vorbesc autorităţile Ucrainei să amîne negocierile cu Rusia pentru un termen şi mai îndepărtat.

Potrivit experţilor, dacă Rusia vede cu adevărat în Ucraina un “partener strategic”, ea nu ar trebui să fie interesată în falimentul ţării vecine. În caz contrar, nu există logică: de ce să atragi într-o uniune o ţară cu economia distrusă? În relaţiile dintre Moscova şi Kiev domină componenta politică, iar pentru politicieni este tipică abordarea conform căreia, cu cît e mai rea situaţia partenerului, cu atît este mai bine pentru Rusia, deoarece îi este mai uşor să ajungă la o înţelegere.