Europa de Est este pregătită să facă faţă cererii crescînde de petrol şi gaz datorită proiectelor de conducte

Pipelines International

Europa se confruntă cu un deficit pe termen lung în aprovizionarea cu gaz. Agenţia Internaţională a Energiei (AIE) consideră gazele naturale cel mai important combustibil energetic al UE pînă în 2030, dar producţia internă de gaz este în scădere. Petrolul este o altă sursă importantă de energie. Potrivit Comisiei Europene, consumul global de petrol a crescut cu 20% din 1994, iar cererea globală de petrol se estimează că va creşte cu 1% pe an.

În ianuarie 2012, Turcia a acordat autorizaţia pentru conducta de gaz South Stream, care permite finalizarea proiectului la timp – înainte de sfîrşitul lui 2015. Proiectul South Stream are drept scop diversificarea rutelor de export de gaze naturale ale Rusiei. Conducta trece pe sub Marea Neagră spre Europa de Sud şi Centrală şi implică o secţiune offshore de 900 km.

Cu scopul de a alimenta cantitatea necesară de gaz pentru South Stream, vor fi extinse şi capacităţile sistemului de transport de gaz din Rusia, cu completările de 2.300 km de conducte de linie şi zece staţii de compresoare, cu o capacitate totală de 1.473 MW.

Printre acţionarii proiectului South Stream se numără Gazprom (50%), ENI din Italia (20%), Wintershall Holding din Germania (15%) şi EDF din Franţa (15%).

În noiembrie 2011, miniştrii energiei din Bulgaria şi Turcia au convenit să semneze un acord politic privind înfiinţarea unei conducte de interconectare de gaz bulgaro-turce. Conducta – care ar avea interconexiuni în Grecia – va asigura livrarea de gaze caspice Bulgariei, ceea ce va însemna diversificarea surselor şi rutelor, concurenţă între furnizori şi preţuri mai mici la livrările de gaz către Bulgaria. Conducta dintre Bulgaria şi Turcia va avea o capacitate de 1,3 miliarde de metri cubi/an, cu posibilitatea de a o dubla.

“Nabucco Gas Pipeline International GmbH” a prezentat o propunere de transport pentru etapa a 2-a a consorţiului de dezvoltare a cîmpului de gaz Shah Deniz din Azerbaidjan. Shah Deniz se află în Marea Caspică, la 70 km sud-est de Baku, şi este operat de BP cu participarea la proiect a Statoil, Lukoil, Compania Petrolieră de Stat a Azerbaidjanului, Nico, Total şi Turkish Petroleum.

Conducta Nabucco cu o lungime de 3.900 km va lega graniţa de est a Turciei de Baumgarten, în Austria, via Bulgaria, România şi Ungaria. Ea va avea o secţiune de 2.581 km în Turcia, 412 km în Bulgaria, 469 km în România, 384 km în Ungaria şi 47 de km în Austria. Gazul va fi livrat din regiunea Mării Caspice, Orientul Mijlociu şi Egipt.

Conducta va avea o capacitate iniţială de 8 miliarde de metri cubi/an, care va creşte la o capacitate totală de 31 miliarde de metri cubi/ an în al zecelea an, cu 11 staţii de comprimare şi o durată de viaţă de 50 de ani.

Compania de inginerie Penspen a lucrat la Studiul de Fezabilitate “Front End Engineering Design” (FEED) pentru Nabucco, iar în prezent acţionează împreună cu cinci companii de inginerie locale, pentru a fi desemnată să realizeze studiile de fezabilitate pentru fiecare stat membru.

Printre acţionarii conductei se numără OMV (Austria), MOL (Ungaria), Transgaz (România), Bulgarian Energy Holding (Bulgaria), Botas (Turcia) şi RWE (Germania). Fiecare acţionar deţine o cotă egală de 16,67% în Nabucco Gas Pipeline International. Construcţia este de aşteptat să înceapă în 2013, iar primul transport de gaz în 2017.

Proiectul gazoductului Interconnector Grecia-Bulgaria (IGB) a început etapa decisivă acordînd Penspen şi C&M Engineering Consortium contractul de FEED şi evaluarea impactului asupra mediului (EIM). Furnizarea FEED şi EIM a început la sfîrşitul lunii august 2011, ambele fiind de aşteptat să se finalizeze în al patrulea trimestru al lui 2012.

Proiectul IGB va implica conducta de 170 km care va conecta Komotini, în Grecia, şi Stara Zagora, în Bulgaria, oferind posibilitatea de a furniza gaz de la terminale de GNL (gaz natural lichefiat) din Grecia şi Turcia.

Proiectul IGB va avea o capacitate de tranzit de 3 miliarde de metri cubi/an de gaz, care ar putea creşte pînă la 5 miliarde de metri cubi/an. IGB a obţinut deja o cofinanţare de la UE de aproximativ 59,39 milioane de dolari în cadrul Programului energetic european pentru redresare (PEER).

Compania ICGB AD, înfiinţată în ianuarie 2011 cu scopul de a pune în aplicare şi a opera proiectul IGB, este o societate mixtă 50-50 între Bulgarian Energy Holding şi IGI Poseidon.

În luna ianuarie a acestui an, Ministerul bulgar al Economiei şi Energiei a semnat un contract cu Gastec BG pentru efectuarea studiului de fezabilitate pentru construirea unei legături de gaz intersistem între Bulgaria şi Serbia. Conducta de gaz bi-direcţională de 150 km va fi prima interconectare între două sisteme de transport de gaz ale celor două ţări şi este de aşteptat nu numai să contribuie la securizarea aprovizionării cu gaz a ambelor ţări şi a regiunii, dar şi să aibă un efect pozitiv asupra schimbărilor climatice.

Conducta se va extinde de la Niş la Dimitrovgrad, cu o treime din rută trecînd prin Bulgaria, iar restul de două treimi prin Serbia. Este de aşteptat să aibă o capacitate de 1,8-5 miliarde de metri cubi/an, în ambele direcţii.

Studiul de fezabilitate este parte a proiectului de pregătire, cercetare şi proiectare pentru construcţia legăturii de gaz intersistem Bulgaria-Serbia, finanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională şi bugetul de stat al Bulgariei. Construcţia este programată să înceapă în 2013 şi să se finalizeze în 2015.

În septembrie 2011, a fost autorizată o conductă de gaz de interconexiune de aproximativ 31,5 km între Polonia şi Cehia. Proiectul este un joint-venture între operatorul de transport de gaz polonez Gaz-System şi operatorul ceh de sistem de transport Net4Gas.

Proiectul de interconectare cuprinde două părţi – o conductă de gaz de 22 km de la frontiera polonezo-cehă din regiunea Cieszyn spre Skoczow, construită de Gaz-System, şi o conductă de 9,5 km construită de Net4Gas, care merge de la frontiera polono-cehă spre punctul ceh de conectare la sistemul de transport din Tranovice.

Conducta are o capacitate iniţială de aproximativ 500 de MMcm/an, dar Gaz-System şi Net4Gas sînt în prezent în procesul de definire a dimensiunii lucrărilor necesare pentru a spori capacitatea la aproximativ 2,5 miliarde de metri cubi/an şi a converti conducta la o operaţie bi-direcţională.

A fost demarată şi construcţia conductei Gazelle a Net4Gas, de 169 km – care va conecta Nord Stream, Ostsee Pipeline Anbindungs Leitung şi staţia transfrontalieră de livrare Waidhaus. Conducta asigură o rută nouă de transport pentru gazul rusesc, crescînd gradul de securitate a aprovizionării pentru întreaga UE. Dacă livrările de gaze via Ucraina vor fi vreodată întrerupte, această conexiune va fi de importanţă strategică.

Conducta Gazelle este conectată la sistemul de gaz existent în Cehia şi va avea o capacitate de 30,5 miliarde de metri cubi/an. Construcţia este planificată să fie finalizată la sfîrşitul lui 2012.

În septembrie 2011, Eustream şi Országos Villamostávvezeték (OVIT) au semnat un memorandum de înţelegere privind proiectul gazoductului Interconnector slovaco-ungar. Conducta de 115 km va conecta sistemul de înaltă presiune situat la Velké Zlievce, în Slovacia, cu reţeaua ungară de transport din apropierea localităţii ungare Vecsés în suburbiile din Budapesta, şi va avea o capacitate iniţială de 5 miliarde de metri cubi/an. Eustream şi OVIT au programat punerea în funcţiune a conductei la 1 ianuarie 2015.

Licitaţia pentru studiul de fezabilitate al Azerbaijan-Georgia-Romania-Hungary Interconnector (AGRI) s-a încheiat.

Georgian Oil and Gas Corporation, State Oil Company din Azerbaijan, Romgaz şi MVM au semnat un memorandum de întelegere în septembrie 2011, pentru a pune în aplicare proiectul AGRI, care implică transportarea pînă la 8 miliarde de metri cubi de gaz din regiunea Caspică spre Europa. Proiectul implică, de asemenea, construirea a două terminale de GNL – unul într-un port din Georgia şi unul pe litoralul românesc al Mării Negre, respectiv pentru lichefiere şi regazificare.

În august 2011, a început să fie transportat gaz prin conducta de 205 km de interconectare între Ungaria şi Croaţia. Conducta merge între Városföld şi graniţa croato-ungară, cu scopul de a crea un transport de gaz bi-direcţional între Ungaria şi Croaţia şi include două staţii de comprimare, o staţie de măsurare şi o conductă laterală scurtă.

Proiectul a fost construit pentru a integra în continuare piaţa de gaz a UE şi a furniza o capacitate de tranzit de gaz din Ungaria spre Croaţia, Bosnia, Herţegovina şi Italia, de pînă la 7,5 miliarde de metri cubi/an, şi în sens invers, o capacitate de tranzit din Croaţia spre Ungaria de pînă la 5,5 miliarde de metri cubi/an.

În februarie 2012 a fost finalizată analiza privind conducta Gas Interconnection Poland-Lithuania (GIPL). Aceasta a arătat că GIPL va duce la beneficii importante pentru pieţele de gaz regionale în ceea ce priveşte securitatea aprovizionării şi oportunităţile de piaţă. Conform estimărilor preliminare, GIPL va avea 562 km şi capacitatea de a transporta 2,3 miliarde de metri cubi/an de gaz spre statele baltice Estonia, Letonia şi Lituania, iar cu investiţii suplimentare moderate, capacitatea conductei va putea fi crescută la 4,5 miliarde de metri cubi/an. Studiul de fezabilitate a fost programat pentru finalizare în trimestrul al patrulea al lui 2012.

În noiembrie 2011, prima conductă de 1.224 km de gaz a Nord Stream a devenit operaţională prin Marea Baltică şi a fost salutată de liderii politici şi de afaceri drept o contribuţie semnificativă la securitatea energetică a Europei pe termen lung. Conducta trece prin apele Rusiei, Finlandei, Suediei, Danemarcei şi Germaniei.

Atunci cînd vor fi deplin operaţionale la sfîrşitul lui 2012, cele două linii ale Nord Stream vor avea capacitatea de a transporta 55 miliarde de metri cubi/an de gaz rusesc către UE timp de cel puţin 50 de ani. Acţionarii Nord Stream includ Gazprom, BASF /Wintershall, E.ON Ruhrgas, Nederlandse Gasunie şi GDF SUEZ.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.