Turist printre turişti

RADU VIDA

Creşterile nivelului turismului din România sînt remarcabile. Şi nu este vorba numai despre ultimele două decenii. În permanenţă e nevoie de adaptarea condiţiilor la cerinţele momentului. Iar turiştii, care sînt uimiţi de frumuseţile peisajului, nu trebuie dezamăgiţi cu condiţiile oferite de o infrastructură precară, servicii îndoielnice şi preţurile băşcălioase.

Fără îndoială, ne bucură că putem consemna reale performanţe în ceea ce priveşte promovarea turismului românesc şi, cu precădere, „agăţarea” pe harta călătorilor de pretutindeni a unor locuri de mare concentrare emoţională, istorică, de relaxare şi refacere a energiilor. După cum, tot atît de adevărat este că gafele din domeniu, amatorismul, indolenţa nepăsătoare şi rea-voinţa aduc prejudicii greu de recuperat.

A fost tîrg de turism la Cluj. A fost tîrg de turism şi la Bucureşti şi, poate, şi în alte zone ale ţării. Neîndoielnic că am învăţat multe, serviciile oferite şi prezentările făcîndu-se la un înalt nivel. Şi nu încerc să folosesc cuvinte măgulitoare, doar pentru a da, mai tîrziu, cu… copita. Şi a răsturna, dintr-o lovitură, tot ceea ce am afirmat mai înainte. Începînd de la aeroporturi (Clujul împlineşte zilele acestea 80 de ani de existenţă şi, credeţi-mă, s-a pregătit în mod special pentru a primi turiştii aşa cum se cuvine) şi terminînd cu hotelierii, ofertele sînt bogate şi, mai ales, standardele tratamentului pentru turişti adecvate pretenţiilor. Zone rustice ispititoare, monumentele trecutului valorificate şi puse într-o lumină nouă, servicii mult îmbunătăţite, posibilităţi incontestabile de petrecere plăcută a timpului (e şi tautologic să spunem „liber”, din moment ce turismul nu se face în… timpul serviciului), apoi, preocuparea pentru reabilitarea infrastructurii drumurilor, reamenajarea unor staţiuni, mîncărurile tradiţionale şi încă multe altele, fac ca totul să pară pregătit pentru a avea un sezon profitabil. Pentru toate… taberele implicate.

Mereu domnişoară de onoare şi niciodată mireasă se dovedesc unii reprezentanţi ai turismului autohton, care se întrec în a spune cît de frumos e mirele, dar că n-are ce căuta în pat, decît… după. În cazul nostru, după ce a dat banul şi a constatat că pleacă nesatisfăcut de la faţa… localului.

Să vedem!
Muhammed Murad. Participant. Şi preşedinte. Şef, vas’zică, la Federaţia Patronilor din Turismul…  românesc a reuşit să scoată porumbelul. Cică hotelierii de pe meleag (vorbea de Litoral, dar avînd în vedere funcţia…), aşadar, cei care au luat cu japca ceea ce s-a făcu în ale vremi, sau au construit hoteluri noi pe un spaţiu mai puţin sistematizat, fiscalizat şi, deci, improvizat, hotelierii zice, nu preferă turiştii străini. Există ceva mai… uluitor? Ăştia, zice, sînt pretenţioşi, vor preţuri ca în Bulgaria şi Grecia (mici, adică) şi au pretenţii cît Casa Poporului. C-o fi, c-o păţi, că nu se poate, pentru că la ei TVA este de 9%, iar la noi de 24%! Pînă  la urmă, asta-i concurenţa, băieţi, şi şmecheriile se taxează ca atare. Mai aproape de noi, la Felix şi 1 Mai, hotelierii încă hibernează. Dacă în Bulgaria sau Ungaria „motoarele” au pornit din plin, hotelierii de la noi mai fac renovări, în multe locuri nu există oferte de Paşti. Acel „numa-ncet!”, tipic ardelenesc nu-şi are locul într-un atît de dinamic sector precum turismul modern.

E criză. Dar lumea se rafinează. Iar oferta este tot mai bogată. Se numeşte concurenţă şi cine pierde startul… riscă să iasă din turism ca… turist. Care nu se mai întoarce niciodată în locurile unde a avut o cît de mică dificultate în a se simţi bine. Şi mai spune şi la alţii…

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.