Anul Coralei Universitarilor. Traian Felea – primul dirijor al Coralei

De mic copil am adorat muzica şi îi divinizam pe cei înzestraţi cu voci celebre. Cu trecerea anilor am avut ocazia să cînt în coruri sau separat la Sibiu, Braşov, Bucureşti, Saratov, Odesa, Moscova, Leningrad etc.

Din 1957 sînt în Cluj-Napoca, unde am întîlnit doi mari iubitori şi pricepuţi în tainele muzicii. Este vorba de acad. Emil Petrovici şi prof. Ioan Pătruţ. Lui Ioan Pătruţ – un bariton profund, îi plăceau şi petrecerile, astfel că nu rata nici o ocazie de a cînta şi a dansa. La multe dintre sindrofiile noastre participa şi Traian Felea, care o însoţea pe Ana – soţia lui şi colega noastră de catedră. Acolo, la întrunirile noastre de la Catedră ne-am cunoscut mai bine cu profesorul de muzică şi dirijorul Traian Felea, încă în perioada cînd dirija corul studenţesc. Am fost printre primii invitaţi să fac parte din Corala Universitarilor.

Despre acad. Emil Petrovici şi prof. Ioan Pătruţ am scris cu altă ocazie. În cele ce urmează ne permitem să zăbovim puţin asupra vieţii şi activităţii primului dirijor al Coralei Universitarilor – Traian Felea, o personalitate vulcanică, ieşită din comun.

Traian Felea a văzut lumina zilei la 20 iunie 1909, într-o zonă pitorească din Munţii Apuseni, unde foşnetul pădurilor şi tumultul şiroaielor de apă nu putea să nu-ţi creeze impresia unor melodii eterne.

Traian a fost ultimul din cei 14 copii (din care au supravieţuit 9: şase băieţi şi trei fete) ai Martei şi ai lui Ioan – preot şi dascăl în sătucul Valea Brad, jud.Hunedoara, cel care i-a şi insuflat fiului său Traian dragostea pentru muzică, dar care l-a şi îndrumat şi pregătit în prima etapă. Deci, marele dirijor s-a născut la ţară, de altfel şi muzica s-a născut tot la ţară. Traian Felea a urmat şcoala primară în satul natal, iar liceul la Brad. După terminarea liceului se înscrie la Conservatorul şi la Literele din Cluj. După primul an, se transferă la Academia Regală de Muzică din Bucureşti, clasa Armonie şi Contrapunct. Încă în perioada studenţiei s-a afirmat ca dirijor, fapt menţionat în presa zilei din acel timp. După terminarea facultăţii, Traian Felea a funcţionat ca profesor dar şi ca dirijor la Tîrgovişte, Dumbrăveni, Sighişoara, Brad. Ca şi toţi bărbaţii din acea vreme, şi Traian Felea a avut parte de ororile frontului. A luat parte la frontul de Est. Un frate de-al lui a căzut la Odesa, altul, cel mai mare, a murit în Bucureşti, la cel de al doilea bombardament.

Ca ardelean get-beget, pe Traian Felea l-a atras Clujul, unde s-a transferat după război. În Cluj a profesat ca dirijor la Şcoala Normală de băieţi şi fete, la Gimnaziul Industrial de Fete, la Seminarul Pedagogic Universitar, la Liceul „Ady-Şincai” la Şcoala de Muzică şi Arte Plastice.

Activitatea muzicală a lui Traian Felea a fost mediatizată în presa locală cotidiană din acel timp. Astfel, la Festivalul Şcolilor Normale din Cluj, ziarul „Naţiunea Română” relata: „Programul a culminat, pe 16 iunie 1946, cu prezentarea poemului: Regele Munţilor, de T. Popovici, dirijat de profesorul Felea Traian. Însufleţirea de la început a publicului s-a transformat apoi în emoţie, care a stors lacrimi din ochii asistenţei, transferînd-o în vremuri îndepărtate, de mari şi măreţe fapte româneşti”. Pe aceeaşi linie a se vedea şi „Tribuna”, nr. 475 din 1949.

Corul Sindicatului din Învăţămînt a luat premiul al doilea la un concurs, iar Corul Studenţesc a fost de trei ori laureat, în 1957, (cf. „Făclia”, 9.08.1957), 1958, 1959. Unele programe au fost transmise la Radio. În 20 mai 1960, cu ocazia unui deceniu de la înfiinţarea Corului Studenţesc, dirijorul Traian Felea a primit felicitări din partea Rectoratului. Traian Felea a fost de multe ori membru în juriu la concursuri din Cluj şi din alte localităţi. A participat la 25 de concursuri, a condus 26 de coruri, a avut 2462 de spectacole, a lucrat în 16 şcoli şi şase instituţii, a fost director la Şcoala Populară de Artă etc.

După o viaţă prolifică, plină de activităţi de un larg diapazon, în februarie 1992, profesorul şi dirijorul, cel neastîmpărat ca argintul viu, a lăsat bagheta magică din mînă şi a plecat să se odihnească în locul de veci din Mănăştur, lăsînd în urma sa o văduvă încă tînără atunci, două fiice – Lucia (decedată şi ea în Belgia) şi Ruxandra – cadru didactic la UTCN. Chipul energic a lui Traian Felea a rămas în memoria a sute de corişti şi mii de spectatori care îşi amintesc cu plăcere de vioiul, virtuozul dirijor, care va trăi în memoria tuturor celor ce l-au cunoscut. Memoria este istorie trăită, pe care trebuie să o transmită generaţiilor care ne vor urma.

În acest an jubilar, 35 de ani de la înfiinţarea Coralei Universitarilor, se va mai scrie şi despre dirijorii care l-au urmat pe Traian Felea la conducerea Coralei, precum şi despre responsabilul, coordonatorul Coralei Universitarilor Clujeni.

O. VINŢELER