Marginalii la un concert memorabil. Călătorii clasice şi romantice: MENDELSSOHN BARTHOLDY – MOZART

 Un concert care, cu îndreptăţire, putea primi titulatura de extraordinar, dată fiind oferta repertorială a serii şi interpretările, completate de satisfacţia publicului, care a primit cu entuziasm muzica frumoasă şi de calitate, care exercită, întotdeauna, un impact decisiv asupra sensibilităţii umane.

Sub bagheta experimentatului dirijor britanic Paul Mann, care a condus ansamblul cu fermitate, impunîndu-şi cerinţele printr-o gestică rafinată, de trăire intensă, dar fără risipă inutilă de energie, concertul s-a deschis cu Uvertura Meeresstille und glückliche Fahrt, MWV P5 de Felix Mendelssohn Bartholdy – lucrare ce are drept fundament ideatic două poeme ale lui Goethe. Cu un gust special pentru liric şi pitoresc, Mendelssohn a concentrat în această bijuterie muzicală descriptivă farmec şi mister, calmul apelor liniştite sau învolburarea apelor de dinainte de furtună, toate într-o ţesătură desăvîrşit orchestrată.

Celebrul Concert pentru pian şi orchestră în Si bemol major, K.V. 595 de W. A. Mozart, în care compozitorul a sintetizat totalitatea principiilor care l-au călăuzit în întreaga sa creaţie de factură concertantă, a avut-o ca solistă pe tînăra pianistă clujeancă Silvia Sbârciu. Impetuoasă şi năvalnică, cu un tuşeu bine articulat şi tehnica atent şlefuită – calităţi evidente atît în cadenţe cît şi în puritatea melodică a liedului din excepţionalul Larghetto – , dotată cu o sensibilitate aparte, pe care ştie să şi-o dozeze în sensul cerut de stilul specific muzicii lui Mozart, pianista Silvia Sbârciu s-a „aruncat” fără reţineri în Concertul pentru pian în Si bemol major, K.V. 595 (de unde, poate, şi uşoarele inegalităţi în tempo-urile rapide). Asumîndu-şi, în deplină cunoştinţă de cauză, claritatea de cristal a formei tripartite (Allegro – Larghetto – Allegro), asociindu-i un mare grad de personalitate, de la dezbaterea problematicii complexe din prima parte pînă la concluzia acesteia din partea a treia, în formă de rondo-sonată, în care s-au întrezărit, adesea, citate din arhicunoscutul cîntecel german din folclorul copiilor, „Komm, lieber Mai”…, solista a „eliberat” un flux lăuntric ce erupe nestăvilit, o incandescenţă interioară generatoare de artă, de Mozart, adevăratul Mozart.

La bis – o altă bijuterie muzicală, superbă piesă din seria memorabilelor Cîntece fără cuvinte, care relevă în succesiuni armonice de mare sensibilitate crîmpeie de viaţă lăuntrică, trăiri, sentimente, străbătute de un delicat lirism. Interpretarea – impecabilă!

În încheiere, în premieră, cantata pentru cor, solişti şi orchestră Die erste Walpurgisnacht, MWV D3 de Felix Mendelssohn Bartholdy, lucrare generată de balada omonimă a lui Goethe, „care celebrează străvechile religii germanice, care triumfă în faţa represiunii creştine. Tradiţia spune că, în noaptea dintre 30 aprilie şi 1 mai, păgînii se întîlneau pe vîrful Brocken, din masivul Harz (Muntele Vrăjitoarelor), ca să sărbătorească Noaptea Walpurgiei, mai degrabă un simbol al începutului de primăvară” – precizează, în caietul-program, dl Marius Tabacu, director-manager al Filarmonicii „Transilvania”, cel care a realizat şi traducerea în proză a celor mai semnificative fragmente din textul versificat, pentru o mai bună înţelegere a naraţiunii. În cele opt tablouri ale lucrării, precedate de o Uvertură – „Vremea rea”, Allegro con fuoco – apare cît se poate de limpede tendinţa romanticului timpuriu de a întoarce capul spre clasicism şi mai departe în timp, spre idolul său, Bach, într-atît de graţioasă şi de elegantă e construcţia muzicală, într-atît e de remarcabilă prin claritatea cu care evită gestul romantic brusc. În acest context, intervenţiile solistice susţinute de: Liliana Mattei Ciucă – mezzosoprană (Alto solo, o bătrînă din popor); Ruben Mureşan – tenor (Allegro vivace non troppo; Allegro non troppo, tenor solo (un străjer creştin); Cristian Hodrea – bariton; Sandor Arpad – bas, au potenţat prin interpretări nuanţate sensul povestirii, construind împreună cu Corul şi cu Orchestra pagini memorabile. Marele solist al concertului a fost, şi de această dată, valorosul Cor al Filarmonicii „Transilvania, dirijat de Cornel Groza, cel care a dat strălucire corurilor de femei, dramatism corurilor bărbăteşti (corul druizilor, corul santinelelor, 6. Recitativ şi cor sau finalul cu bariton solo şi Corul druizilor şi al păgînilor), îmbrăcînd în tensiuni bine gradate, generatoare de prospeţime şi dinamism, întregul discurs muzical.

Michaela BOCU

m.bocu@ziarulfaclia.ro

Foto: Alina Moldovan

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.