Jr. Marius Hosu, Preşedintele AJVPS Cluj: Iarna a creat probleme foarte mari şi vînatului

Dacă toamna se numără bobocii, iarna se numără vînatul, adică „recolta”celor ce hălăduiesc pe terenurile unde migrează sălbăticiunile cu păr sau pene, pentru a căror captură vînătorii consumă suficient timp şi bani, alegîndu-se în multe situaţii doar cu condiţia sportivă ce are efecte benefice asupra organismului, dar şi al … fabulaţiei vînătoreşti.

– A fost o iarnă grea, siberiană, pe care şi animalele au urît-o, domnule preşedinte Marius Hosu?

– Poate cea mai neplăcută de cînd sînt vînător, cu o vechime considerabilă şi mii de kilometri parcurşi prin habitatul vînătoresc al Clujului. O iarnă care a slăbit vînatul, căruia i-a fost acoperită hrana de imensele cantităţi de zăpadă căzute în lunile ianuarie şi februarie, iar temperaturile scăzute pot avea efecte păguboase asupra femelelor gestante, fie ele căprioare, ciute, scroafe, ca să dau doar trei exemple din speciile ce populează o bună parte din cele 25 fonduri de vînătoare ale judeţului nostru.

– Apopo, domnule preşedinte, care sînt speciile cele mai numeroase ce trăiesc pe suprafaţa celor aproape 250 mii de hectare ce se află în gospodărirea Asociaţiei Judeţene a Vînătorilor şi Pescarilor Sportivi Cluj?

– Aş mărturisi, fără reţinere, că nu sîntem deloc săraci, înscriindu-ne în trendul întregii ţări, cu un potenţial bun de urşi, cerbi, căpriori, mistreţi, fazani, potîrnichi, raţe, cocoşi de munte, lupi, vulpi, viezuri, pisici sălbatice, sturzi etc.

– Intenţionat sau din grabă, aţi omis iepurele?

– Iepurele este o specie ce se află în declin de mai mulţi ani. Sînt fonduri unde îi numeri pe degete – nu numai la Cluj, ci în toată ţara. Se fac studii şi cercetări pentru a depista cauzele acestei decimări, care nu se datorează vînatului, şi, firesc, se caută soluţii de regenerare a acestei specii, altfel va fi declarată una rară, protejată , ca şi urşii, lupii şi cocoşii de munte.

– Am reţinut că nu se mai apasă pe trăgaci, adică s-a închis vînatul la speciile nominalizate mai sus, cu excepţia vulpii. Care este bilanţul înregistrat de cei 1210 vînători ai asociaţiei în acest sezon de vînătoare 2011-2012?

– Unul modest, dar care nu ne supără, deoarece vînătoarea este percepută de membrii noştri ca o activitate sportivă, chiar dacă cotizaţia deţinătorului de armă este de 16 milioane lei vechi. Am recoltat în sezonul încheiat 138 de mistreţi (mai puţin cît s-a împuşcat în rezervaţia de la Balc într-o singura zi), 108 vulpi, 188 fazani, 102 iepuri, 120 raţe, 20 porumbei guleraţi, 27 coţofene şi 30 de ciori. Ambiţii au fost şi rămîn pentru suratele vulpi, care distrug o bună parte din vînat, inclusiv iepurele şi iezii de căprioare.

– Revenind la efectele nedorite provocate de stratul gros de zăpadă şi gerul acrestei ierni, ce a făcut asociaţia pentru a uşura suferinţa vînatului?

– Încă din toamnă am amenajat şi reparat hrănitorile pentru cervide, iepuri şi fazani, la fel am procedat cu ţarcurile pentru mistreţi. Avem 350 de hrănitori, 400 de sărării şi 70 de observatoare funcţionale. Am asigurat hrană complementară constînd în 250 tone de porumb, 25 tone suculente, 40 tone lucernă şi 60 tone sare. O bună parte din aceste furaje le-am obţinut prin cultivarea a 2-4 hectare porumb pe lizierele pădurilor unde trăieşte populaţia de mistreţi, în dorinţa de a bloca distrugerile de culturi pe terenurile proprietarilor agricoli.

Paznicii de vînătoare, sprijiniţi de vînători, au dus zilnic furaje în teren folosind tractoare cu lanţuri, căruţe, maşini cu tracţiune dublă, cărîndu-se chiar cu spatele saci cu porumb şi legături cu lucernă. Prin toate aceste acţiuni, am asigurat minimum de hrană, în aşa fel încît să nu avem pierderi şi vînatul să iasa sănătos în primăvară.

– Aţi avut braconieri în acest sezon?

– Nu. Avem paznici buni, dar şi vînători care respectă statutul, legea vînatului şi nu se expun riscurilor.

– Trichinela aţi avut la mistreţi?

– Da. Un singur caz, la Feleac.

– E greu să ajungi vînător în unul din cele 25 de fonduri ale AJVPS Cluj?

– Sănătarea fizică şi psihică sînt esenţiale, după care se fac cursuri în cadrul asociaţiei noastre, care se finalizează cu examene. În ultimul an, din 103 cursanţi , 98 au primit atestatul, iar o parte din ei au primit chiar „botezul” de vînători, care îşi are ceremonialul său inconfundabil.

– Şi acum ultima întrebare, domnule Marius Hosu: ce se împuşcă în luna martie?

– Bizam, cîine enot, dihor comun, hermelină, jder, şacal, nevăstuică, viezure şi vulpe. Iar la păsări: cioară grivă, cioară de semănătură, cioară neagră şi coţofană.

Dumitru VATAU

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.