Undă verde pentru Serbia privind candidatura la UE. Poziţia României – o surpriză

    Agerpres

Presa internaţională de marţi şi miercuri (28 şi 29 februarie) este unanimă în a releva că Serbia a obţinut sprijin pentru aderarea la UE, în contextul unei rezistenţe surprinzătoare din partea României, care a întîrziat decizia privind candidatura pentru Belgrad. Poziţia României a luat prin surprindere chiar Serbia şi a suscitat critici din partea Germaniei şi altor ţări care au apreciat că nu trebuie ridicate bariere artificiale. Mass media internaţionale mai subliniază că rămîne de văzut la ce fel de UE va adera Serbia, avînd în vedere actuala criză a blocului.

Serbia a făcut un pas mare spre integrarea în curentul principal al Europei, marţi, cînd miniştrii de externe din UE au cerut ca ţara să primească statutul de candidat la aderare la UE, notează ziarul britanic The Guardian. Acest progres remarcabil a venit în pofida rezistenţei surprinzătoare din partea ţării vecine, România, şi a urmat după un acord de săptămîna trecută, cînd Belgradul a abandonat boicotarea participării Kosovo la reuniuni regionale şi internaţionale, deoarece consideră Kosovo ca parte a Serbiei şi refuză să recunoască independenţa sa.

Decizia miniştrilor de externe, care trebuie aprobată de şefii de stat şi de guvern din UE la summitul de joi, de la Bruxelles, pune Serbia pe făgaşul către aderarea la UE, lăsînd în urmă moştenirea anilor 1990, cînd războaiele balcanice şi pogromurile etnice i-au adus statutul de paria internaţional.

Progresul de marţi a fost întîrziat pentru cîteva ore de România, care a insistat asupra unei protecţii mai mari şi mai multor drepturi pentru minoritatea etnică românească din Serbia, un aspect care nu a fost anterior o problemă, subliniază The Guardian.

Balkan Insight, care titrează “Serbia obţine undă verde pentru candidatura la UE”, citează postul public TV sîrb, RTS, care apreciază că unul dintre principalele motive pentru care dezbaterea CAG privind candidatura Serbiei a durat mai multe ore a fost că România a amînat-o, aducînd obiecţii cu privire la modul în care tratează Serbia minoritatea românească a vlahilor..

Înainte de dezbatere, ministrul german de externe, Guido Westerwelle, a făcut clar faptul că Berlinul va sprijini candidatura Serbiei. “Încerc să conving ca Serbia să obţină astăzi candidatura… Noi credem că Serbia şi-a îndeplinit ceea ce i s-a cerut, iar acum UE este cea care trebuie să-şi îndeplinească partea ce îi revine”, a afirmat Westerwelle.

Şi Austria a fost de acord. Ministrul său de externe, Michael Spindelegger, a declarat că acordarea statutului de candidat la aderare pentru Serbia este o chestiune de credibilitate a UE şi că nicio “barieră artificială nouă” nu ar trebui ridicată în această etapă.

Belgradul pare să fi fost luat prin surprindere de demersul României şi nu a avut o reacţie imediată, scrie Irish Times, pentru care Serbia este mai aproape de statutul de candidat al UE. Cu toate acestea, Bor, un canal TV regional, care transmite în estul Serbiei, unde trăieşte majoritatea comunităţii vlahilor din Serbia, a informat că va începe să-şi completeze programele cu subtitluri în limba vlahă autorizată. Canalul a declarat că Ministerul Culturii din Serbia finanţează această iniţiativă.

Refuzul României de a sprijini candidatura Serbiei a venit ca o surpriză, la fel ca şi cererea de garanţii că drepturile unui grup mic de etnici români din Serbia sînt protejaţi mai bine, relevă Scotsman, care titrează: “Miniştrii de externe din UE sprijină aderarea Serbiei în pofida revoltei României”. Oficiali români au declarat că doresc o dezbatere pe aceasta temă la summitul şefilor de stat şi de guvern de joi şi vineri, aşteptat iniţial să aprobe oficial noul statut al Serbiei.

Publicaţia notează că există circa 30.000 de etnici români care trăiesc în Serbia. Unii membri ai comunităţii de 40.000 de etnici vlahi se consideră de asemenea români, în timp ce alţi vlahi se consideră sîrbi. Scotsman aminteşte că preşedintele român Traian Băsescu a declarat anul trecut că Serbia ar trebui să le acorde etnicilor români care trăiesc pe teritoriul său dreptul la educaţie în limba română şi accesul la slujbe în biserici ortodoxe româneşti.

În ultimele zile, au existat zvonuri la Bruxelles că unii membri ai UE ar putea bloca candidatura Belgradului – Lituania, deoarece doreşte locul de preşedinte al Adunării Generale a ONU, pentru care candidează şi Serbia, şi Polonia, care a cerut garanţii că Belgradul nu va coopera strîns cu Moscova, notează Radio Srbija pe un blog. Cu toate acestea, cele două ţări nu şi-au repetat obiecţiile la reuniunea CAG. Între timp, Comisia Europeană a oferit României o declaraţie specială, în care se subliniază că punerea în aplicare a legislaţiei sîrbe şi politica faţă de minorităţile naţionale vor fi examinate cu atenţie.

Surse din Comisia Europeană spun că România a cerut ca vlahii să fie definiţi ca minoritate românească din Serbia. Preşedintele sîrb Boris Tadic, prezent la Bruxelles, a respins obiecţiile României ca neîntemeiate.

În pofida deschiderilor ocazionale faţă de Rusia, actuala conducere a Serbiei este foarte conştientă de beneficiile orientării spre UE – nu în ultimul rînd amplele fonduri ale UE care vor veni să completeze vistieria sa strîmtorată şi vor reasigura mult necesarii investitori. Aderarea va avea marea importanţă simbolică de încorporare a Serbiei în curentul liberal democrat, încheind astfel un capitol post-comunist de război şi statutul de paria.

Mulţi lideri din UE, conştienţi de “butoiul Balcanilor” cu potenţial de a provoca o conflagraţie, apreciază aderarea Serbiei ca fiind de importanţă strategică, în timp ce este suficient de îndepărtată pentru a nu speria electoratul lor. Ei pot spera, de asemenea, că faptul de a împinge procesul aderării mai departe îl va sprijini pe preşedintele Tadic împotriva rivalilor naţionalişti, iar acest lucru va transmite semnalul că proiectul UE este încă în curs.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.