De la avatarele integrării la strategiile dezvoltării (I)

Întrebarea lui Vasile Puşcaş: Cum poate să negocieze un guvern cu credibilitate de 10-12 la sută?

Negociator şef cu Uniunea Europeană între 2000 şi 2004 şi şeful Departamentului pentru Afaceri Europene din decembrie 2008  pînă în  octombrie 2009,  profesorul  Vasile Puşcaş  a pus un diagnostic dureros  României. Dacă nu ar fi mărturisit că este optimist în privinţa viitorului ţării, istoricul Vasile Puşcaş le-ar fi furnizat cele mai convingătoare argumente, celor care pot, să plece grabnic din “ţărişoara noastră”.   “DE LA AVATARURILE INTEGRĂRII LA STRATEGIILE DEZVOLTĂRII” a fost titlul  conferinţei susţinute de prof.univ. dr. Vasile Puşcaş, în ciclul de dezbateri cu tema “România, încotro?”,   organizat de  Fundaţia Culturală „CARPATICA” şi revista de cultură urbană „ORAŞUL”,  la Galeria “Casa Artelor” din Cluj-Napoca.

Opera lui Lucian Blaga – cel mai adînc şi înţelept ghid de integrare a României în Europa

Educat în lumea Ardealului, în lumea valorilor Ardealului, eu am crezut întotdeauna în sensul de comunitate, cred şi acum. Din păcate, societatea românească arată mai curînd  ca o structură tribală, şi nu ca o comunitate în sine.  Mă bucur, totuşi, că sînt cîteva voci în Cluj care insistă pe dezvoltarea acestui concept, de comunitate, printre care şi revista Oraşul. Vreau să vă spun că atunci cînd domnul  profesor  (Mircea Popa – n.n.) mi-a propus să vorbesc despre  un subiect de genul acesta , “România, încotro?”,  primul gînd a fost la Constantin  Rădulescu Motru,  care a scos  o revistă superbă, se numea „Ideea Europeană”,  care pînă la un punct a rezonat cu conceptul de  integrare europeană pe care “Gîndirea,” cu Lucian Blaga şi ceilalţi de la Cluj, a susţinut-o.  De  altminteri, opera lui Lucian Blaga este, după  părerea mea,  şi din punctul de vedere cultural, şi din cel doctrinar,  unul dintre cele mai adînci  şi mai înţelepte  ghiduri  de integrare  a României în Europa. Pe ce cale evoluează   fiecare cetăţean, care este calea ţării  sînt întrebări la ora actuală pe buzele  foarte multor parteneri din Uniunea Europeană şi nu numai.

Tratatul de la Maastricht a fost spart

Recent am fost la o întrunire organizată de Comisia Europeană, despre evoluţia economică a României în contextul european,  şi un foarte important economist, fireşte, asociat structurilor guvernamentale, făcea o pledoarie şi ne demonstra  că România este înscrisă în momentul de faţă pe o cale normală şi, aşa cum fac econometriştii,  dădea pe o coloană cîteva cifre  macroeconomice din România şi pe altă coloană  cîteva cifre macroeconomice din cîteva state ale UE. Atunci i-am replicat:  dacă apreciaţi că  România este pe calea normalităţii faţă de UE, eu am să vă spun că, doar cu cîteva zile în urmă,  unul dintre cei mai importanţi lideri ai UE, fostul preşedinte  al Comisiei,   Jacques Delors, un adevărat european,  nu  cum sînt cei care se perindă acum pe la Bruxelles, spunea că  UE şi sensul UE, aşa cum el a fost concretizat în proiectul Maastricht, în Tratatul de la Maastricht, a fost spart, a fost zdruncinat.

Deci, Uniunea Europeană nu este pe o cale normală şi,  ca atare, îi spuneam:  da, dumneavoastră aliniaţi România cu o Uniune anormală şi spuneţi că România este  normală. Nu era doar un exerciţiu de logică de clasa I, dar m-a mirat faptul că un distins economist din România încearcă asemenea demersuri, care nu sînt folositoare României, pentru că ceea ce ne interesează foarte  mult este  să recunoaştem care este situaţia, să vedem ce opţiuni şi ce resurse avem şi dacă avem un pic de minte –  părerea mea este că avem prea multă, cîteodată, de dăm în prostie,-  dacă avem un pic de minte atunci să reconstruim proiectul de România. Pentru că eu nu cred, aşa cum merg unii bocitori pe la  tot felul de microfoane, că România  nu mai are şanse, că România este afundată în aşa fel că  nu-şi mai poate reveni. Fireşte,  sîntem într-o  situaţie de criză economică,  şi n-aş putea să încep decît cu o radiografie  a stării economice şi sociale din România.

Starea economiei româneşti în raportul global de la  Davos

Ştiţi foarte bine că, recent, s-a încheiat probabil cea mai importantă reuniune globală economică, cea de la Davos. Din păcate, la noi nu s-a prea comentat că la Davos s-a prezentat şi Raportul global privind starea economiilor statelor. Dacă îmi daţi voie, am să vă spun eu cîteva date pe care le prezintă acest raport.  La capitolul datoria generală a guvernului, în 2008, România ocupa locul 17, iar  la sfîrşitul  lui 2011 ocupa locul 52. Vedeţi, mai ales, nu distanţa, cît acceleraţia foarte mare cu care s-a ajuns  la o  asemenea stare. Dacă la inflaţie acum trei ani eram pe locul 63, acum sîntem pe locul 105.

Vă mai dau încă nişte date care le-ar plăcea econometriştilor, dacă le-ar circumscrie “normalităţii” sau ce fel de normalitate or înţelege să aibă. La  calitatea  sistemului  învăţămîntului, în urmă cu trei ani, ocupam locul 71 – global; acualmente  –  locul 90. În  ce priveşte calitatea şi mărimea firmelor,  în 2008 România ocupa locul 47, şi acum ocupă locul 74, iar  în ceea ce priveşte IMM-urile nu stăteam foarte  bine, dar situaţia este dezastruoasă în momentul de faţă. În ceea ce priveşte apelul la managementul profesionist, din punctul de vedere  economic şi social, dacă în 2008 nu stăteam grozav,  ocupam locul 74, astăzi ocupăm locul 84.  La  practicile de angajare  România se află pe locul 91, iar în 2008 era pe locul 50. De altminteri, în ultimii doi ani am ajuns pe ultimul loc, ne-a bătut chiar şi Bulgaria.

În ceea ce priveşte modernizarea  tehnologică şi apelul la IT, care priveşte şi  Clujul,  România se află pe locul 115, după ce în 2008 se afla pe locul 96. Iar în ceea ce priveşte investiţiile companiilor în  tehnologii, ne aflăm acum pe locul 117; în urmă cu trei ani ne aflam pe locul 94. Nu ştiu dacă lucrurile acestea pe care lumea le vede într-un anumit fel pot fi circumscrise normalităţii.

Maria SÂNGEORZAN

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.