La Bedeciu, sub poala Munţilor de Aur, „Tinereţe fără bătrîneţe şi viaţă fără de moarte”…

Şezătorile, cu farmecul lor indelebil, cu fabuloasa lor încărcătură de semnificaţii pentru viaţa tineretului sau a populaţiei mature de la sate, cu multitudinea de poveşti, doine, ghicitori şi eresuri depănate la gura sobei, au constituit, pînă prin anii ‘60, adevărate „instituţii” cu caracter social, de întrajutoare comunitară, de integrare în grup şi de petrecere a timpului liber, mai ales în serile şi nopţile lungi de iarnă. Probă de hărnicie în interiorul comunităţii, de perpetuare a tradiţiei, şezătorile, organizate cînd nu era post sau chiar cu o zi înaintea începerii acestuia (cum a fost sîmbătă, 25 februarie 2012, la Bedeciu, judeţul Cluj), cu muzicanţi şi dănţăuşi, aveau rolul de a evidenţia îndemînarea în ale cusutului, torsului, ţesutului, depănatului, a altor îndeletniciri casnice asemănătoare, dar şi talentul femeilor de toate vîrstele de a cînta şi a povesti, de a juca ori a frămînta aluaturi ispititoare.

Şezătoare la Bedeciu. În organizarea Şcolii de Arte „Tudor Jarda” din Cluj-Napoca, instituţie care a iniţiat, în satul amintit, clase de ţesut-cusut coordonate de dna expert Elvira Gavriş, meşter popular dedicat artei tradiţionale, membru al Academiei de Artă Tradiţională de la Sibiu, şezătoarea, la care au participat vreo 27 de cursante din Huedin, Păniceni, Bedeciu şi Cluj-Napoca, a constituit, totodată, şi examenul de semestru pe care acestea l-au susţinut cu această ocazie şi pe care l-au trecut cu nota maximă ! Invitate – două mai vechi cunoştinţe de-ale noastre, admirabilele Veturia Suciu din Cojocna şi Pălăguţa Hodor din Maramureş, apreciaţi meşteri populari. În spaţiul şezătorii din casa-muzeu a familiei Gavriş – spaţiu privilegiat şi unic, îmbrăcat în haine de sărbătoare, cu perne, scoarţe, ştergare şi farfurii – spaţiu care, potrivit obiceiului, ajunge să devină scenă a unor poveşti de viaţă despre logodne şi cununii, aşa cum erau ele odată, despre cum flăcăii o căutau pe fata cea mai frumoasă şi mai harnică, tocmai aici, la şezătoare, ei bine, în acest spaţiu obiceiul a fost reconstituit veridic, a şi fost filmat, pentru a servi ca document despre cum a fost, cum este şi cum trebuie să rămînă această zestre spirituală cu care trecem prin lume. Plăcerea împărtăşirii prin cuvîntul înţelept şi cu tîlc al profesoarei Elvira Gavriş – care timp de 40 de ani lucrat cu copiii – şi al musafirelor sale, bucuria cîntecului şi a jocului întreţinută de: interpreţii Andrea Rojsnyai şi Iosif Rusu (clasa de canto muzică populară coordonată de expert Claudiu Ciotleuş), de dansatori de la clasa de joc popular a expertului Adi Alexandru şi a expertului Vasile Chiorean de la corepetiţie muzică populară, cu participarea d-lui Marius Moldovan, coordonator programe educaţionale la Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda” au conturat şi au sporit frumuseţea evenimentului. Este meritul Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda” de a-şi fi luat în serios misiunea de a promova şi pune în valoare cultura tradiţională şi patrimoniul cultural imaterial, de a organiza cursuri de artă populară, cum este cel de la Bedeciu, cu scopul de a reînvia în rîndul generaţiei tinere acest obicei străvechi şi atît de complex.

La finalul şezătorii, dl Vasile Corpodean – director-manager al Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda”, a acordat Diploma şi Medalia „Prietenii Artelor” cîtorva dintre invitaţi, care prin activitatea lor au susţinut instituţia, în sfera lor de competenţă: d-nei profesor-expert Elvira Gavriş, cea care, în spiritul basmului, crede cu tărie în forţa modelatoare a acestui gen de activităţi, desfăşurate la orice vîrstă, şi care face ca meşteşugul popular să aibă „tinereţe fără bătrîneţe şi viaţă fără de moarte”; consilierului judeţean, prof. Ioan Bota; istoricului Ion Năvăcescu şi autorului consemnărilor de faţă. Veselia, muzica şi jocul au luat apoi în stăpînire cinstita adunare, care a petrecut pînă tîrziu în jurul meselor întinse cu bucate tradiţionale, aşa cum numai la Bedeciu întîlneşti. Ne-am bucurat laolaltă de ocazia oferită de organizatori – Şcoala de Arte „Tudor Jarda” şi ospitalierele gazde, familia Elvira şi Vasile Gavriş din Bedeciu – care ne-au primit cu zîmbet şi drag în casa lor, în casa-muzeu, care „respiră” românism, cultură adevărată, bun simţ şi frumuseţe interioară, neatinse de „ispite” contemporane.

Michaela BOCU

m.bocu@ziarulfaclia.ro

Fotografii: Licinius Medan

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.